Preistorie, istorie, atestări documentare, Tismana secolului XX, caracteristici fizico-geografice, vegetație.

 MONOGRAFIA ORAȘULUI TISMANA, VOL. I

Această monografie a început a fi scrisă în anul 2005, cu ocazia împlinirii a 620 de ani de la atestarea documentară a Mânăstirii Tismana prin hrisovul lui DAN I (n. 1354 - m. 23 sept. 1386, domnie 1383-1386) care pomenește, pentru prima dată într-un document, de „locul numit Tismana”
Fragment din hrisovul dat de domnitorul Dan I Vodă (Dinastia Basarabilor) la 3 octombrie 1385:

"Pentru că eu, cel întru Hristos Dumnezeu bine credincios Io Dan Voevod, şi cu mila dumnezeiască, domn a toată Țara Românească, la începutul domniei, dăruite mie de Dumnezeu, am aflat în ţara Domniei Mele, la locul numit Tismana, o mănăstire întru toate neisprăvită, pe care răposatul întru fericire piosul voievod Radul, părintele Domniei Mele a înălţat-o din temelii, dar scurtându-i-se viața, n-a săvârșit-o.
De aceea, am binevoit Domnia Mea după cum i-am urmat la domnie, tot aşa sa-i fiu următor şi la această faptă pentru înnoirea pomenirii părintelui meu şi pentru mântuirea sufletului meu, isprăvind cu zidirea şi întărind cu dăruiri şi venituri acest hram al Prea Sfintei Stăpânei Născătoarea de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria…”

Cuvânt înainte

    Actul temerar de a scrie Monografia Tismanei - o localitate atât de bogată în istorie - pare un drum care tinde să nu se mai termine niciodată. Boomul informației declanșat prin rețeaua Internet face ca tomul monografic al localităţii, început de mine încă din secolul trecut să-şi dubleze numărul de pagini în fiecare an!

    Numeroasele site-uri, construite între anii 2000-2008 pe vremea când eram consilier în Consiliul Local Tismana, au suplinit o perioadă lipsa unei monografii. O serie de articole de presă precum şi publicațiile „Semănătorul” au completat şi ele informația căutată de numeroșii împătimiții ai rețelei Internet. Au apărut lucrări, reviste şi monografii ale satelor unele utilizând sursele amintite, dar o lucrare riguros monografică, încă nu.

    Volumul întâi, al monografiei orașului Tismana este un prim pas în acest demers temerar pe care l-am început cu mulți ani în urmă. El prezintă pe lângă capitolele de preistorie, istorie şi atestări documentare, momentele semnificative din viața Tismanei în zbuciumatul secol XX: mișcarea literară şi emanciparea localității ca stațiune climaterică după anul 1900, evenimente legate de cele două conflagrații mondiale şi eroii Tismanei, alăturarea zonei Tismana-Padeș la industria forestieră prin înființarea CFF – Calea Ferată Forestieră, înscrierea localității în industria mică prin apariția Cooperativei de artizanat „Arta Casnică Tismana”, dezvoltarea turismului prin festivalul folcloric de la 15 august, devenirea Tismanei ca furnizor de energie electrică în sistemul național, prin construcția Complexului Hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana.

    Am considerat că este necesară publicarea urgentă a acestui prim volum, pentru că el se referă la lucruri încă trăite pentru unii şi la evenimente de cea mai mare importantă în viața localității avându-se în vedere că în secolul trecut, Tismana a ajuns la apogeul dezvoltării sale

economice, după 1989 localitatea intrând într-un declin economic accentuat.

Ca atare, se cere această monografie pentru a fi un ghid important în scrierea unor

proiecte de dezvoltare generală a localității precum şi de a pune la dispoziție un volum util întreprinzătorilor privați locali sau investitorilor din altă parte.

    De aceea, consider că în final trebuie să ajungem ca monografia să aibă pentru orașul Tismana cuprinsul obligatoriu de mai jos, şi exceptând chestiunile de ordin general, unele din capitolele de aici pot fi un ghid pentru cei care se vor ocupa a întocmi monografii cu specificul fiecărui sat component.

    Iată cuprinsul orientativ aici, pentru a fi folosit de acei autori care au intenția de a

completa monografiile deja existente pentru satele aparținătoare orașului Tismana.

I. - PREISTORIE

 În acest capitol voi insera un grupaj de informaţii esenţiale pentru înţelegerea erelor, perioadelor şi epocilor ca diviziuni ale timpului geologic. Acestea sunt absolut necesare pentru înţelegerea fenomenelor din preistorie, preistoria fiind aceea perioadă din viaţa umanităţii pentru care n-avem izvoare scrise – scrierea nu apăruse  - dar din aceea perioadă putem avea informaţii pe baza cercetărilor arheologice, geologice, biologice, astronomice şi a multor alte ramuri ale ştiinţei.

•  
• In acest fel putem pune în valoare dovezile prin care zona Tismana, implicit Podişul Getic din care face parte, deţine prioritatea privind apariţia primelor locuiri umane de pe teritoriul României.
•  
• Nu în ultimul rând, inserarea acestui capitol este necesară pentru a înţelege unii termeni folosiţi de-a lungul acestei monografii.
•  
• I.I  - ERE GEOLOGICE:
•  
•  ERĂ – perioadă istorică care începe cu data unui anumit eveniment, real sau legendar, de la care se porneşte numărătoarea anilor.
•  
• Cea mai mare subdiviziune a timpului geologic este EPOCA. De la formarea pământului se cunosc următoarele epoci: arhaică, algonkiană, paleozoică, mezozoică şi neozoică.
•  
• PRECAMBRIAN durată 4,5 miliarde ani şi cuprinde perioadele (sistemele):
• -arhaică
• -algonkiană
•  
• PALEOZOIC (zoikos=de animale) durată 300-350 milioane ani şi cuprinde perioadele (sistemele):
• -cambriană
• -ordoviciană
• -siluriană
• -devoniană
• -carboniferă
• -permiană
•  
• MEZOZOIC durată 150 milioane ani şi cuprinde perioadele (sistemele):
• -triasică
• -jurasică
• -cretacică
•  
• NEOZOIC durată de la sfârşitul mezozoicului şi până azi şi cuprinde perioadele (sistemele):
• -paleogenă
• -neogenă
• -miocen serie(epocă) inferioară a neogenului caracterizată prin floră şi faună apropiată de cea actuală. Se împarte în trei diviziuni, m. inferior, mediu şi superior
•  
• Alte epoci definite:
•  
•  sarmaţian  ultimul etaj al miocenului în sud-estul Europei caracterizat prin existenţa unei faune  de lamelibranhiate, gasteropode, foraminifere, briozoare, etc. adaptate la un regim de ape salmastre.
• - pliocen serie(epocă) superioară a neogenului reprezentată în partea vestică a Europei prin depozite marine iar în partea estică prin depozite lacustre
• - cuaternar  ultimă perioadă a neozoicului caracterizată prin apariţia omului
• - pleistocen prima serie(epocă)  a cuaternarului, în care a apărut omul şi au avut loc glaciaţiile şi interglaciaţiile
•  I.II CULTURA MUSTERIANĂ
•  
• MUSTERIAN - al cincilea subetaj al paleoliticului inferior
•  
•             MUSTELIDE: Familie de mamifere carnivore cu corp suplu, cu picioare scurte şi cu coadă lungă. Majoritatea au glande urât mirositoare.
• Din cuvântul latin Mustela = nevăstuică. Exemplu de mustelide: jderul, viezurele, dihorul, vidra.
•             O perioadă de deosebită importanţă pentru zona Tismana o reprezintă:
•  
• INTERGLACIARUL BOROŞTENI
•  
• El este definit de cercetători ca „perioadă majoră de încălzire, echivalentă cu ultimul interglaciar ai pleistocenului, cunoscut  în nomenclatura alpină ca Riss-Wurm”.
• Numele este dat de satul Boroşteni aflat la est de dealurile Gura Plaiului şi Drimoxa, aparţinând oraşului Tismana, unde se află renumita salbă de peşteri Gura Plaiului (rezervaţie naturală), Peştera din Bile, Peştera Haiducilor, Peştera Pârgavului, Peşterile Chiciura şi Peştera Cioarei aflată pe versantul dealurilor dinspre Boroşteni.
• 

  
  
  
  Peştera Cioarei de la Boroşteni este cea mai veche locuire musteriană de peşteră din zona Tismana şi din România.
• Mircea Bleahu afirmă că pe aliniamentul Dobriţa - Runcu – Boroşteni – Topeşti - Tismana - Sohodol - Padeş – Ponoare nu există peşteră accesibilă şi cu un depozit sedimentar care să nu conţină URME DE CULTURĂ UMANĂ dintr-una din perioadele istorice!
•  „Prezenţa în peşteri a numeroase unelte din piatră şi os şi a resturilor ceramice aparţinând diverselor culturi nu trebuie interpretată ca o preferinţă a oamenilor acestor culturi pentru peşteri, ci că în aria de răspândire a acelei culturi existau şi peşteri care au fost utilizate.” 
• (Mircea Bleahu  şi colaboratorii * Peşteri din România, reeditare)
• Cultura musteriană era deci prezentă în toată zona sudică a munţilor Vâlcan şi putem deci concluziona de la bun început că cercetările de la Peştera Cioarei sunt la fel de valabile şi pentru peşterile Tismanei, Cloşanilor sau Dobriţei. Iar concluzia a devenit certitudine când echipele de cercetători şi-au extins, în ultimii ani investigaţiile şi în aceste peşteri.
• În staţiunea eponimă, „Peştera Cioarei” de la Boroşteni, comuna Peştişani, Gorj, cercetările au arătat că Interglagiarul Boroşteni, se caracterizează prin derularea următoarelor faze de vegetaţie:
• - fază de pădure, cu molid-pin; fază de pădure, cu molid-brad-alun;
• - fază de peisaj deschis cu petice rase de pădure formate din tei şi alun în regiunile joase şi brad şi molid în etajele superioare;
• - fază de pădure, mai cu seamă în a doua parte, formată în primul rând din carpen, alături de alun-stejăriş amestecat pin; fază de pin.
•          În timpul ultimei faze polenul de pin însuma în jur de 50% la altitudinea de 300 m, demonstrând că pe crestele Carpaţilor Meridionali frunzele deveniseră  persistente de la un an la altul. Se poate estima că temperatura în Interglaciarul Boroşteni a fost mai ridicată decât în timpurile noastre.[1]
• Interglagiarul Boroşteni este contemporan cu cultura musterian din care vă prezentăm:
•  
• AŞEZAREA PALEOLITICĂ SITUATĂ ÎN PEŞTERA CIOAREI
•  
• S-au identificat mai multe straturi de cultură din musterian şi paleoliticul superior într-un sediment de peste 4 m grosime, păstrat în condiţii bune.
• Aşezarea se face remarcată prin descoperirea în partea inferioară a coloanei stratigrafice a unor unelte de cuarţit şi resturi faunistice care atestă cea mai veche locuire musteriană de pe teritoriul României
• Acestea sunt depuse într-un sediment de vârstă interglaciară care, după locul descoperirii, a primit denumirea de interglaciarul Boroşteni.
• Cercetările noi în endocarstul din sudul munţilor Vîlcan de la
• Peştera Vulpii, com. Boroşteni şi Dâlma Peşterii, com. Dobriţa au mărit aria geografică a identificărilor de unelte şi faună. 
• Archaeological researches in the karstic area of the southern Vîlcan mountains] / Emilian Alexandrescu, Corneliu Beldiman, Marin Cârciumaru, Steven B. Mertens În: Cercetări Arheologice.  9 (1992), p. 29-34

---

[1] Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României”. Editura enciclopedică, 1994

PUŢIN CALCUL ŞI IMAGINAŢIE !

- o lectură concludentă -

Nu putem gândi aceste prime adăposturi ale strămoşilor noştri, de acum zeci de mii sau sute de mii de ani, dacă nu comparăm timpul scurs din paleolitic şi până azi, cu o dimensiune calendaristică foarte cunoscută, şi anume anul, împărţit aşa cum bine ştim, în 12 luni.

 Iată scara timpului unde 1 an = timpul scurs de la primii hominizi şi până astăzi.

• - 1   Ianuarie           : Homo Habilis
• - 12 Mai                   : Homo Erectus
• - 3   Noiembrie         : Stăpânirea focului
• - 14 Decembrie       : Neanderthal şi Sapiens purtând unelte
• - 18 Decembrie       : Cromagnon
• - 26 Decembrie       : Sapiens sapiens cu suficientă imaginaţie pentru a folosi arta cioplind figuri arhaice în stânci
• - 30 Decembrie       : Neolitic. Culturi agricole. Iată, descoperim agricultura cu puţin înainte de revelion !
• - 31 Decembrie 10h   : Scriem. Scrisul îl descoperim deci, abia în dimineaţa revelionului
• - 31 Decembrie 23h55 : Primul pas pe lună, până la revelion mai avem doar cinci secunde

 Greu de imaginat, faceţi totuşi puţin efort: omenirea a trăit de frica animalelor în adăposturi primitive, în copaci, în alte adăposturi naturale la sol, în grote şi peşteri, timp de aproape un an şi abia în ultimele două zile ale anului a trăit în locuinţe construite care să aibă cât de cât o formă apropiată caselor de azi!

 Iar cultura Vinca, (din care făcea parte zona noastră) cu locuinţe rectangulare din lemn şi în chirpici, apare abia în zorii zilei de 31 decembrie, raportat la anul omenirii.

 Civilizaţia contemporană nu dăinuie decât de doar câteva secunde din întregul an al umanităţii!

 Nu vă miraţi de atracţia unora spre peşteri. Aceasta vine din subconştientul nostru şi greu va dispare mirajul acestui adăpost sigur pentru om după ce a fost de atât timp folosit. Apropo, unde vă gândiţi să vă ascundeţi în cazul unei deflagraţii atomice dacă aţi trăi în zona noastră?

 I.III – EVENIMENTELE DIN TIMPUL ERELOR GEOLOGICE

•  Acum:
• 4.600.000.000 de ani, s-a format Pământul
• 3.500.000.000 de ani, nivelul de oxigen permite apariţia organismelor simple (alge)
• 500.000.000 ani - apar  primele  vertebrate
• 200.000.000 ani  - apar  dinozaurii
• 60.000.000   ani - moartea acestor dinozauri (diverse ipoteze privind cauza)
• 50.000.000   ani - apariţia mamiferelor
• 40.000.000   ani - Marea Neagră se desparte de Marea Caspică şi de Lacul Aral.
•  
• 25.000.000   ani - maimuţe.
• 6.000.000     ani – Orrorin, „omul originar”, biped descoperit în anul 2000 în Kenya
• 5.000.0000   ani - Australopitec biped descoperit în Africa australă în 1999.
• 4.000.000     ani - Australopithecus ”maimuţele din sud”, capacitate craniană sub 500 cm cubi.
• 3.000.000     ani - Australopithecus afarensis din generaţia lui „Luky”, schelet de femeie 1,10 m
• 2.000.000    ani - perioadă  presupusă apariţiei bipezilor în zona Tismanei (vezi peşteri).
• 1.500.000    ani  - humanoizi însoţiţi de unelte, dovezi privind expansiunea humanoizilor.
• 1.000.000    ani  - era CUATERNARĂ. 1 milion ani, presupus ca dată sigură a apariţiei umanităţii.

 

RĂZBOIUL MARILOR OLIGARHII == EDITORIALE ȘI IZVOADE LA REVISTA „Semănătorul”

Asociația "Semănătorul Tismana"

„NICOLAE N. TOMONIU - RĂZBOIUL MARILOR OLIGARHII - Colecție de articole din anii 2000-2016 pagini 1 - 264, alb-negru.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

TOMONIU, NICOLAE N.

Războiul marilor oligarhii: colecție de articole din anii 2000-2017 / Nicolae N. Tomoniu.– Tismana: Semănătorul, 2018

 ISBN 978-606-94552-0-3

821.135.1.

© Copyright Semănătorul Tismana - 2017. Toate drepturile rezervate autorului şi Asociaţiei "Semănătorul Tismana". Orice reproducere parțială sau totală care nu are ca scop folosirea personală ci reproducerea pentru un câștig individual sau al unei firme private sau de stat, va fi sancționată conform legii iar în instanțe vom cere despăgubiri pentru furt intelectual !

„NICOLAE N. TOMONIU - EDITORIALE ȘI IZVOADE LA REVISTA „Sămănătorul”, articole din anii 2000-2018, pagini 1 - 229, alb-negru.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

 TOMONIU, NICOLAE N.

Editoriale și izvoade la Revista „Sămănătorul”: Din anii mai 2011 – noiembrie 2016  / Nicolae N. Tomoniu.– Tismana: Semănătorul, 2018

Index ISBN 978-606-94552-1-0

821.135.1

© Copyright Semănătorul Tismana - 2017. Toate drepturile rezervate autorului şi Asociaţiei "Semănătorul Tismana". Orice reproducere parțială sau totală care nu are ca scop folosirea personală ci reproducerea pentru un câștig individual sau al unei firme private sau de stat, va fi sancționată conform legii iar în instanțe vom cere despăgubiri pentru furt intelectual !

Monografii orașului Tismana - Două volume

 

Editura „Semănătorul Tismana”

 Vedeți mai jos , "Sămănătorul - Blogger", Meteo TISMANA, Calendar inteligent (lb. fr), Calendar ortodox  (lb. ro - anii 1970-2037), Pe urmele lui Coşbuc la Tismana, Plimbare pe strada mea - Casa Nicolae Tomoniu.  

 „Monografia orașului Tismana, vol. I” 

Vol. I, 2016 are 264 pag. alb-negru.

Cartonat și copertă simplu 

Din cuprins:

MONOGRAFIA ORAȘULUI TISMANA, VOL. I

Câteva CAPITOLE mai importante.

---------------------

Preistorie 

 Ere geologice

 Toponimia

 MĂNĂSTIREA TISMANA la începutul istoriei sale.

Documente despre sate.

Momente semnificative din viața localității

Tismana la începutul secolului al xx-lea 

Momente semnificative din viața localității 

Băncile populare, mișcarea literară și emanciparea Tismanei ca stațiune climaterică

după anul 1900.

Personalități locale, fapte și întâmplări din timpul războaielor Regatului

României, eroii din Tismana.

Dezvoltarea industriei forestiere prin înființarea CFF – Calea Ferată Forestieră 

CFF TISMANA

Apariția Cooperativei meșteșugărești „Arta Casnică Tismana”, 135

Cooperativa „ARTA CASNICĂ” TISMANA

Edițiile “Festivalului Cântecului, Dansului și Portului Popular Gorjenesc de la Tismana” ținute începând cu anul 1966

Construcțiile Complexului Hidroenergetic Cerna-Motru-Tismana pe râurile, Tismana, Bistrița, Motru și Cerna

CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE

CASTANUL COMESTIBIL

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
TOMONIU, NICOLAE N
    Monografia oraşului Tismana / Nicolae N. Tomoniu. - Ed. rev.. - Tismana : Semănătorul, 2016-2017-    2 vol.     ISBN 978-606-93782-5-0   Vol. 2. - 2017. - Index. - ISBN 978-606-93782-9-8

908(498 Tismana)

Capitolul vol. al II-lea, (2017), „Monografia orașului Tismana, vol. al II-lea” cu 346 pag., alb negru și color.

MONOGRAFIA ORAȘULUI TISMANA, VOL. AL II-LEA

 

Noua lucrare tipărită autor prof. Nicolae N. Tomoniu, grupează manuscrisele mele principale scrise pe tema monografia orașului Tismana de-a lungul anilor.

Volumul al II-lea cuprinde opt mari părți:

Demografia (1)

Etnia istoriei țiganilor (1.2)

Economia (2)

Strategia de dezvoltare durabilă (2.1.2.)

Habitatul (3 infrastructură + 4 echiparea tehnică)

Situația socială (5)

Învățământul (5.1)

Biserica (5.4)

Cultura (6)

Despre lăutarii noștri la începutul sec. al XX-lea

Căminul Cultural Tismana, în anii 1976-1978

PNL Tismana - 2000-2008 (7)

Cupa Satelor, aug. 2003 (7.3.)

Albume și oameni (8).

Asociaţia „Sămănătorul Tismana” a creat site-urile:

"Sămănătorul - Blogger" : http://samanatorul.blogspot.com ;

"Sămănătorul – Comentarii şi articole politice" : http://cleptocratia.blogspot.com

Filme: https://www.youtube.com/user/semanatorul

Badea Gheorghe Coşbuc la Tismana - (N. N. Tomoniu)

 1. Amintiri din copilăria mea pe Valea Tismanei

***

Pe urmele lui Coşbuc la Tismana

Interesant la ARCANI:  Blogul - MUZEUL ETNOGRAFIC „GRIGORE PUPĂZĂ”

Cum va fi vremea la Statia Meteo Apa Neagră: Meteo TISMANA  şi prognoza vremii la INMH: Clic aici

Radio Romania: Alegeţi postul radio dorit Plimbare pe strada mea: Plecare din faţa casei!

Calendar inteligent info-astăzi (lb. franceză)

Calendar ortodox al fiecarei luni din anul 2015 (Si în anii 1970-2037)

Înainte de anii 2011-2016, blogul publica articolele scriitorilor când aparițiile erau lunar sau trimestrial în revista „Sămănătorul”, director Nicolae Tomoniu, membru UZPR. Din anul 2018, se publică ocazional editarea publicațiile „Sămănătorul” (Tismana)” atunci când este nevoie ori evenimente deosebite. Constatăm că vechii cititori și chiar cei noi cititori, reiau gustul de lectură. De cultura scrisă este nevoie și nu va dispare cât ar voi pe unii să-i manipuleze.