1405 - 2005
600 de ani de la scrierea primului
Tetraevangheliar în Ţara Românească
Basarabii
Marii întemeietori ai Mănăstirii Tismana
I.
Conducătorii care ar putea fi ctitorii primei construcţii distruse în cruciada lui Bela al IV-lea
După cum se ştie, între anii 1230-1235, Bela al IV-lea în cruciada lui contra lui Ioan Asan al II-lea,la îndemnul papei Grigore al IX-lea, cucereşte o fâşie a actualului Gorj
El distruge "toate locurile unde se adună schismaticii" deci şi vechiul locaş de la Tismana ale cărui ruine au fost găsite la săpăturile arheologice din anii 1970.
Negru Voda Basarab(1215-1241) tatăl lui Tihomir
LITOVOI (1247-1273) SI FRATELE SAU BARBAT (1273-1290)
Primul mare conducător Basarab conducând vlahii (olahii, olaţii) din Ţara Lytua. Ţara Lytua (ţara pietrelor, lythos=piatră) se întindea pe ambii versanţi ai Carpaţilor, cu centrul în depresiunea Târgu-Jiu, mergând până în depresiunea Haţeg. Dispunea de propria oaste şi de mari bogăţii.
Mereu în conflict cu regii maghiari îl scoate pe fratele său Bărbat din mâna lor cu "o sumă mare de bani". Unele surse afirmă că voievodatul lui Litovoi avea capitală Severinul.
Tihomir (Thocomerius) Basarab (1290-1310) tatăl lui Ioan Basarab I
Ioan Basarab I (n.1280-m1352) domnie (1310-1352)
Casatorit cu Marghita (după unii autori doamna Marghita, catolică, ar fi fost a „Negrului Voievod”), a avut fiică pe:
Theodora Basarab (n.1302,m.?) căsătorită cu Ivan Alexandru (n.1300,m.1371) domnie (1331-1371). Căsătorită în 1920. Căsătorie zbuciumată care se strică complet în anul 1340.
Teodora se călugăreşte sub numele Teofana la mănăstirea Vidin. Canonizată de biserica bulgară Sfânta Teofana, ascetă, purtătoare de virtuţi.
Casatorit cu Marghita, (n1281,m.?) a avut fiu pe:
9-Nicolae Alexandru Basarab (n.1301,m.16nov.1364) domnie (1352-1364)
Nicolae Alexandru Basarab (n.1301,m.16nov.1364) domnie (1352-1364
Înmormantat la Biserica Radu Negru, Câmpulung „în luna noiembrie 16 zile, a răposat marele şi singur stăpânitorul domn Io Nicolae Alexandru voievod, fiul marelui Basarab, în anul 6873 (1364), indictionul 3. Veşnica lui pomenire”.
Casatoria I-a cu Maria, bosniacă, a avut
Fii:
Vladislav I (Vlaicu-Vodă) Basarab (n.1325,m.1377) domnie (1364-1377)
Radu I Basarab (n1330,m.1383) domnie (asociat din 1372 sau 1375,1377-1383)
Fiică:
Elisabeta care s-a căsătorit cu Ladislau de Oppeln, palatinul Ungariei.
Casatoria II-a cu cu Clara (Dabokay) (n.1318,m.?) care era catolică
Clara era nepoata lui Ştefan Mikud cândva ban ungur la Severin trăgându-se din familia Kukenus. Tatăl Clarei, Ianoş de Doboka, a mai avut trei fraţi, Petru, Nicolae şi Dimitrie. Cu ocazia nunţii Clarei, Dimitrie trece la ortodoxie cu numele Dabacevski, apoi Dăbăcescu. A patra parte din moşia lui, Dăbăceştii de pe Jaleş, o lasă la moartea sa, pe la 1385, Tismanei. Fratele Clarei, Ladislau, luptă împotriva turcilor alături de Vlaicu-Vodă care îi dă în 1372 mai multe donaţii.
Ana Basaraba (n.1339-?) s-a căsătorit, înainte de 1360, cu Ioan-Sracimir (domnie 1355-1371, omorât la Nicopole), ţar bulgar, frate vitreg cu Ion VI Şişman (domnie 1360-1393, fii lui Ivan V Alexandru (n.1310,m.1371) domnie (1331-1371), care fusese, la rândul său, după cum ştim, ginerele lui Basarab întemeietorul Ana a scris, în 1360, în oraşul Vidin un sinaxar sau o culegere de vieţi ale femeilor sfinte. Manuscris păstrat azi în biblioteca Universităţii din Gand (Belgia).
Anca (Slava) Basaraba (n.1341,c.1360 cu Ştefan Uroş, (domnie1355-1371) , ţarul sârbilor, fiul lui Ştefan Duşan (domnie 1331-1345, 1345-1355).
II.
Marii întemeietori ai Tismanei:
Vladislav I (Vlaicu-Vodă) Basarab (n.1325,m.1377) domnie (1364-1377)
Sigur în viaţă la 6 iulie 1374 asociază la domnie pe Radu I în 1372. Unii istorici spun că în 1374, alţii în 1375, alţii chiar în 1377. În armata lui Vladislav se găsea şi ruda sa, Ladislau de Dobâca. Vlaicu vodă a fost ctitor la mănăstirea Vodiţa zidită din iniţiativa călugărului Nicodim. E primul ctitor al mănăstirilor Tismana şi Cotmeana; el a dăruit bogat, în septembrie 1369, şi mănăstirea Cutlumuş de la Muntele Athos. Vlaicu vodă, era cumnat, şi văr în acelaşi timp cu Sracimir
Casatorie cu Cherana
Vlaicu fiind primul ctitor al Tismanei şi văr cu Nicodim, se presupune că el a fost înmormântat aici. Fratele său Radu I a avut mult mai multe ctitorii.
Radu I Basarab (n1330,m.1383) domnie (asociat din 1372 sau 1375,1377-1383)
În 1378 Radu domnea. Este ctitor al Tismanei în acest an 1378 ştim că „s-a sfinţit biserica” mănăstirii, potrivit unei însemnări de pe un document din 5 august 1424. Sfârşitul ei are loc înainte de 3 octombrie 1385, când se constată că domneşte fiul său Dan I. Radu este ctitor la Tismana, la Cozia şi la Cotmeana, Radu e ctitor şi la Biserica Domnească din Curtea de Argeş; lui i se datoresc admirabilele fresce care amintesc mozaicurile bisericii Chora (azi muzeul Karie Djami) din Constantinopol. Lui Radu i se atribuie şi întemeierea a două schituri: Jghiabu din Vâlcea, Negru Vodă din Muşcel — lăcaş de fapt anterior lui, aşa cum arată şi numele — precum şi biserica cea veche din Râjnov (judeţul Braşov). Pe malul drept al Dunării, în ţara rudelor sale, el a restaurat mănăstirile Vratna şi Mănăstiriţa. Tot sub Radu se întemeiază, cel mai târziu în 1380, episcopia catolică de Severin şi, la 9 mai 1381, episcopia catolică de Argeş. Tradiţia îi atribuie şi o mănăstire catolică la Târgovişte
Casatorie cu Ana (n.1333,m.?)
Fiu:
Dan I Basarab (n.1354-m.23sept.1386) domnie (1383-1386)
Casatorie cu Calinichia
Fiu:
Mircea cel Bătrân Basarab (n.1355-m.ian.1418) domnie (1386-1418)
Dan I Basarab (n.1354-m.23sept.1386) domnie (1383-1386)
Unii istoricii spun că începe domnia în 1384 alţii în 1380. Mort la 23 septembrie 1386, când a fost ucis în luptă de Şişman. Fiul lui Radu I, aflăm din documentul din 27 iunie 1387 în care Mircea spune despre mănăstirea Tismana că a fost înălţată din temelie de "sfânt răposatul părintele domniei mele Io Radul voievod" şi că a fost întărită cu multe danii de "sfânt răposatul fratele domniei mele Io Dan voievod". În 1385 el era în scaun, deoarece dă în acest an, la 3 octombrie, un hrisov mănăstirii Tismana iar în 1387 domnea fratele său Mircea. În hrisovul pe care i-l acordă la 3 octombrie 1385 el întăreşte toate donaţiile tatălui său şi - întrucât mănăstirea Vodiţa ţinea acum tot de Tismana - şi pe ale unchiului său Vladislav. Adaugă apoi de la el: câte 400 de găleţi de grâu în fiecare an din dijma care se va lua de la judeţul, astăzi dispărut, al Jaleşului; apoi toţi nucii din Dăbăceşti, de pe râul Jaleş, şi un mertic iarăşi anual de 10 burdufe de brânză, 10 caşcavaluri, 10 aşternuturi, 10 haine, 10 perechi de încălţăminte şi miere şi ceară "pe cât va aduce anul". Mănăstirea mai capătă şi satul Saghevăţ, acesta însă de la Nicodim care-l cumpărase "sub Dan voievod"
Casatorit cu Maria
Fiu:
Vlad I , noiembrie 1394 - ianuarie 1397
Mircea cel Bătrân Basarab (n.1355-m.ian.1418) domnie (1386-1418)
Casatorit cu Maria (Tomay)
Atât Mircea cel Bătrân cât şi urmaşii au înzestrat mănăstirea, au continuat amenajările şi întărirea ei cu ziduri.
26 decembrie 1406
Moartea lui NICODIM
Nicodim fost ultimul din neamul Basarabilor care trăieşte o mare parte a vieţii la Tismana, moare şi este înmormântat aici (Colţul din nord-vest al pridvorului bisericii). Vladislav Basarab (Vlaicu Vodă), domn cu care se începe şirul domnitorilor în Pomelnicul Mănăstirii Tismana fusese îngropat, în 1377, în colţul de sud-est al pronaosului.
Nicodim va fi canonizat de Biserica Ortodoxă Română care îl prăznuieşte la 26 decembrie, ziua mutării sale la cele veşnice, ca
SFÂNTUL NICODIM CEL SFINŢIT DE LA TISMANA
Mai multe despre neamul BASARABILOR
https://ntomoniu.blogspot.com/2023/10/basarabii.html
Citiţi-l şi apoi descărcaţi-l de aici:
http://www.tomoniu.ro/opinii/istorie/basarabi1.htm
Pentru acei care intră pe pagină prin motoare de căutare, clic aici
http://tomoniu.sapte.ro/ntomoniu/tismana/basarabi/index.htm
