1. Cooperativa Arta Casnică
de la începuturi până la a XXX-a aniversare
Lucrare monografică întocmită de Dan Chiţiba în anul 1980.
2. Activitatea de artă populară şi artizanat
(cusături şi alesături)
Raport întocmit de Traian Burtea preşedintele cooperativei în anul 1980.
Fosta clădire –naţionalizată şi închiriată de Sfatul Popular Tismana- unde funcţiona
cooperativa de producţie meşteşugărească şi casnică „PARTIZANA”
Imagine luată în septembrie 2004. Clădirea a revenit vechilor proprietari.
Notă. Păstrăm, pe cât posibil, lucrarea monografică a lui Dan Chiţiba conform cu originalul păstrat în arhiva cooperativei, indiferent dacă unele formulări nu vor fi corecte din punct de vedere gramatical. Totuşi, în lucrare unele date (puţine) au fost asamblate fără a avea o bază reală, fiind rodul imaginaţiei autorului. Fiind acum în posesia actelor originale din anii 1950, ne-am permis să facem corecturile necesare. FOTOGRAFIILE şi comentariile lor: prof. Nicu N. Tomoniu
Introducere
Păstrând şi continuând tradiţii milenare, poporul român a făurit o artă populară de o impresionantă originalitate, bogăţie şi expresivitate.
Strâns legată de viaţă, arta populară s-a dezvoltat odată cu poporul, cu istoria lui. Ea oglindeşte condiţiile economice, sociale şi culturale din diferite epoci, precum şi sensibilitatea şi fantezia creatorilor ei.
Arta populară ca element de cultură materială şi spirituală reflectă specificul naţional al poporului şi are un profund caracter social.
Prin formă şi culoare, prin varietatea elementelor decorative şi fantezia compoziţiilor, arta noastră populară este expresia optimismului viguros, a dragostei pentru frumos a poporului nostru, a existenţei lui pe aceste străvechi meleaguri.
Localitatea Tismana este cunoscută şi atestată în documentele istorice din secolul al XIV-lea, datorită şi existenţei pe hotarul comunei a unuia din cele mai importante monumente de artă medievală în Ţara Românească – Mănăstirea Tismana, construită în secolul amintit.
Aşezaţi în zonă premontană, locuitorii acestei comune s-au ocupat în trecut cu creşterea vitelor, mai ales a oilor şi cu meşteşugurile, în special cu cele de prelucrare a lemnelor. Se lucrau produse din doage de lemn, piese de mobilier etc.
În cadrul industriei casnice, o dezvoltare deosebită a avut-o ţesăturile şi cusăturile care erau lucrate de femei pentru nevoile propriei gospodării, pentru îmbrăcăminte cît şi pentru vânzare în târgurile de la Baia de Aramă şi Târgu-Jiu.
Continuând tradiţiile artei populare româneşti din acest străvechi ţinut din partea de sud a ţării, populaţia din zonă a preluat permanent şi îmbogăţit pregătind astfel condiţiile prielnice formării unei cooperative în care să fie valorificate aceste nestemate obiceiuri de hărnicie şi dăruire a străvechiului nostru popor, milenar pe aceste meleaguri.
Cooperativa Arta Casnică de la începuturi până la a XXX-a aniversare
Înfiinţarea cooperativei
- În baza Decretului nr. 133 – cu privire la organizarea cooperaţiei
- Prin cererea depusă de mandatarii adunării înreg. sub nr. 105/1950 s-a cerut autentificarea „Actului constitutiv” de către Judecătoria rurală Brădiceni – secţia Godineşti.
Data documentară care atestă înfiinţarea cooperativei: 05 APRILIE 1950.
(La această dată se aprobă actul constitutiv şi statutul cooperatist)
Pe document figurează următoarea aprobare:
APROBAT PRIN DECIZIA NR.17/05 APRILIE 1950 DE COMISIA DE ORGANIZARE A COOPERAŢIEI DIN R.S.R.
La data de 27 aprilie 1950 – actul constitutiv şi statutul de funcţionare se aprobă juridic.
Denumirea cooperativei: „PARTIZANA”
Sediul cooperativei: Comuna Tismana, judeţul Gorj.
Scopul înfiinţării: „Organizarea în comun a producţiei mărfurilor de mare consum, deservirea trebuinţelor celor ce muncesc, îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai şi ridicarea nivelului profesional şi cultural al membrilor săi”.
Durata cooperativei: nelimitată.
Profilul cooperativei: practicarea meşteşugului de cusături populare.
Numărul membrilor fondatori: (Fondatori) 27 (Paulina Pogonici, Ana Buzneri, Cristina Lala, Constanţa Breană, Maria Lala, Maria T. Hică, Lisabeta Cârstea, Maria Croitoru, Polina Căpriţă, Eugenia Bisericosu, Lena V. Lala, Domnica S. Lala, Paraschiva Breană, Maria Pipera, Elena E. Cazacu, Ana G. Marin, Victoria Piţigoi, Silvia Manghera, Angela Hica, Aurica Buzner, Elena C. Geagu, Maria I. Motorga, Maria Toacă, Tudoriţa Buzner, Maria I. Marga, Maria Gh. Pleşa, Vasile V. Popescu)
Partea socială subscrisă: 270.000 lei (valori ale perioadei)
Nr. membrilor fondatori aleşi în cons. coop. 5 cinci.
Cooperativa a fost subordonată iniţial Uniunii de producţie meşteşugărească – secţia textilă – Piteşti. Ulterior cooperativa a fost subordonată Uniunii Regionale meşteşugăreşti, casnice şi de invalizi.
Primul consiliu ales: Format din 5 membrii. Popescu Vasile, membru P.M.R., Croitoru Maria, membri U.F.D.R., Căpriţă Polina, membru U.T.M., Manghera Silvia, fără partid şi Geagu C. Elena, fără partid.
Prima comisie de cenzori: Format din 3 membrii. Cazacu Elena, Piţigoi Victoriţa şi Lala V. Elena.
EXTRAS DIN DOCUMENTELE DE ATESTAREA ÎNFIINŢĂRII
„Prin certificatul Judecătoriei rurale Brădiceni, în baza dispoziţiilor Decretului nr. 133 al conducerii de Stat, pentru organizarea cooperaţiei, se certifică că în ziua de 27 luna aprilie 1950, s-a autentificat la această Judecătorie Actul constitutiv şi Statutul suszisei cooperative cu procesul verbal nr 15 din 27 aprilie 1950.
Ca urmare fiind îndeplinite formalităţile prevăzute de Decretul pentru Organizarea cooperaţiei se constată că – Cooperativa „PARTIZANA” cu sediul în comuna Tismana, judeţul Gorj, este constituită legal şi poate funcţiona”.
Componenţa socială a membrilor cooperatori la data înfiinţării: un membru P.M.R., un membru U.T.M., un membru U.F.D.R. , doi membrii F.P.
EXTRAS din paşaportul economic al coop. Arta Casnică, înregistrat sub nr. 1271/17 oct.1955.-
-Pentru anul 1950, cooperativa „PARTIZANA” nu a primit sarcini de plan şi lucra numai ţesături şi în special cusături populare pe pânză ţărănească ce o primea de la Uniunea Piteşti. Produsele executate erau vândute de către colectivul cooperativei fără să aibă beneficiari stabiliţi, iar din vînzările efectuate se făcea plata muncitorilor. Până la finele anului 1950 cooperativa s-a dezvoltat având la 31 dec. un efectiv de 98 lucrători.
Pentru o descifrare a propunerilor ce trebuia să execute s-a stabilit confecţionarea următoarelor produse care sau şi executat;
- 100 buc. ii din pânză topită.
- 180 buc. cămăşi de noapte pentru bărbaţi.
- 100 per. costume naţionale.
- 40 buc. feţe masă pătrate de 1/1.
-
Secţia de cusături în primii ani ai cooperativei PARTIZANA.
Pe perete se observă portretul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej secretar general al PMR
Se remarcă Maria Croitoru, a doua din dreapta, membră a primului consiliu ales.
Cu cravată, coordonatorul tehnic Traian Burtea, numit de Uniunea Textilă Piteşti.
UT Piteşti era organul ierarhic superior cooperativei Partizana.
Planurile cincinale
Pentru anul 1951 (primul an organizat) s-a primit un plan de producţie şi fond de salariu. (Planul a fost de 19.300 mii lei în valori nestabilizate) În acest an funcţiona o secţie de cusături populare organizată cu 25 cusătoare în colectiv iar restul cu munca la domiciliu. Tot în acest an se mai înfiinţează şi secţia de ţesut pânză pentru cusături. Această secţie era încadrată cu 4 ţesători.
Produsele executate în aceste secţii au fost căutate pe piaţa de desfacere.
În anul 1956 se mai înfiinţează o secţie de covoare olteneşti în comuna Bâlta cu un număr de 16 lucrătoare, angajate din zonă.
Cooperativa nu avea local propriu şi plătea o chirie în care îşi avea organizat procesul de producţie, pentru o suprafaţă de 395 mp.
- La 1 ian. 1955 în cooperativă se executau următoarele sortimente:
- Ţesături bumbac 6,8 m.m.p
- Ţesături lână 5,4 m.m.p. în care era inclusă şi lâna din ţesăturile artizanale ca: vâlnice, cuverturi, feţe de masă, etc.
- Costume naţionale 480 perechi
- Sacoşe din bbc. cu alesături 5.000 buc.
- Faţă de masă alesăt. bbc. 800 buc.
- Ştergare cu alesăt. bbc 800 buc.
În cincinalul 1951-1955 s-a mai executat 17 mp. covor oltenesc şi câteva costume populare destinate exportului la cerinţa unor beneficiari externi.
Mijloace de bază.
- 1950 nu are
- 1951 1.500 mii lei (nestabilizaţi)
- 1955 30.923 lei
Principalii beneficiari: UCECOM şi CARTIMEX (pentru export)
Primii furnizori de materii prime:
- Uniunea Textilă Piteşti
- Fabrica Cisnădie – Sibiu
- Cooperativa „1 Mai” Timişoara
Productivitatea muncii: 1951 13.628 mii lei (nestabilizaţi)
1955 222.960 lei
Notă. Stabilizarea naţională s-a făcut în 1952.
Nota autor site: 28.01.1952 Reformă bănească, conţinutul acoperirii în aur este ridicat la 0,079346 grame de aur fin la leu. Schimbul banilor se face de la 20 la 400 lei pentru un leu nou, diferenţiat pentru populaţie (20:1), întreprinderi de stat şi cooperatiste.
Beneficiu:
1950 12 mii lei (nestabilizaţi)
1951 130.000 lei
1955 256.000 lei
Preţ de cost realizat:
1950 nu se evidenţiază
1951 592 mii lei (nestabilizaţi)
1955 1.135 mii lei
Mijloace de transport. – Pentru transportul mărfurilor şi expedierea acestora cooperativa plătea chirie unui cărăuş care executa serviciile respective. În anul 1956, cooperativa a fost dotată cu o bicicletă ca mijloc de transport al salariaţilor de la sediu la secţii.
Extras din adresa datată 30 nov. „Livrările de produse casnice la această cooperativă se fac foarte anevoios deoarece nu avem alt mijloc de transport decât căruţe sau care, iar în timpurile de iarnă sau zilele cu ploi, nu putem expedia marfa la timp…
Transpoarte n-am planificat deoarece cooperativa noastră nu livrează cantităţi mai mari de circa 300 kg.”
Din „STATUTUL” cooperativei meşteşugăreşti „PARTIZANA” cu sediul în comuna Tismana, judeţul Gorj. (Primul statut de bază)
În monografia Dan Chiţiba sunt inserate art.1 si art.3. Am considerat ca trebuie cunoscute şi alte articole. Poate şi nişte comentarii. De aceea, pentru extrase din statut accesaţi legătura din cadrul de sus.
Relaţiile de export
Cooperativa a început relaţiile de export încă din primul an, produsele executate fiind mult solicitate peste hotare.
Principalele produse exportate fiind:
- Produse din ţesături cu alesături: ştergare, sacoşe, şerveţele, feţe de masă, feţe de pernă, cuverturi şi altele.
- Produse executate cu acul: cusături cu motive populare pe diverse pânzeturi, ii, fuste, seturi şi altele.
- Produse de confecţii din aba cu aplicaţii din suitaş pe motive populare: pardesie, taioare, haine, iţari.
- Renumitele covoare româneşti (olteneşti) fără asemănare peste hotare
Exportul a cunoscut o dezvoltare susţinută, permanentă şi datorită faptului că „Arta Casnică” Tismana, a fost prezentă la toate târgurile internaţionale, cu produsele pe care le execută. De asemenea participă la o serie de expoziţii atât internaţionale cât şi în ţară.
Principalele ţări cu care a întreţinut relaţii de export sunt: URSS, Canada, RFG, Japonia, SUA, Australia, Franţa, Anglia, Olanda, Italia, Grecia, Suedia, Elveţia, Austria, Belgia, Noua Zeelandă, Polonia.
Fete de la Arta Casnică lucrând în curtea casei Nefiru din Tismana
Vizite şi impresii
ale unor personalităţi din ţară şi de peste hotare care au vizitat cooperativa „Arta Casnică”
20 iunie 1960 – ziaristul japonez SHIRO SOZOKI – Secretar general al Asociaţiei de prietenie Japonezo-română.
Delegaţia economică chineză – formată din Ioan Siul Sian, Cian Vii Sin, Tien Ji Lin.
Virgina Vidal – ziaristă din Chile, ziarul „EL SIGLO”. Spunea: „Nu ne mai săturăm să admirăm variatul şi bogatul artizanat românesc!”
Richard Chandwsky – ziarist japonez.
Stavdis Iancu Consilier grec din Atena.
Delegaţia de profesori universitari de la „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca.
Roggen Kamper din Dortmund, RFG.
Delegaţia de partid din regiunea Cottbus-RDG.
Marci Phelan – din California SUA care a exclamat: -Ce am văzut este formidabil”.
Sabin Bălaşa – pictor român: „Fericit să cunosc aceste noi realităţi ale acestor bătrâne meleaguri. Doresc din inimă tuturor truditorilor pentru frumos, din această unitate de artă populară de excepţie, sănătate şi fericire.”
Ilie Purcariu scrie în revista FLACĂRA din 20 martie 1980 articolul „O adevărată Academie a artelor populare”
Diplome şi distincţii.
Titlul de „COOPERATIVA FRUNTAŞĂ PE ŢARĂ” (pe ramura – artă populară şi meşteşuguri artistice) în anii 1966, 1975, 1978
Titlul de „COOPERATIVĂ EVIDENŢIATĂ PE ŢARĂ” în anii 1963, 1974
Titlul de „COOPERATIVĂ FRUNTAŞĂ PE UJCM” în anii 1966, 1970, 1971, 1977, 1979.
Titlul de „COOPERATIVĂ EVIDENŢIATĂ PE UNIUNE” în anii 1974, 1977.
Date statistice privind dezvoltarea cooperativei.
În anul 1950, nu a avut sarcină de plan.
În anul 1951 s-a primit o sarcină de plan de 19.300 mii lei în valori nestabilizate. S-a realizat 16.226
Perioada cea mai fertilă din cei 30 de ani de existenţă a cooperativei este cea din ultimii 15 ani (1965-1980). Spre exemplu:
Indicatorii | Plan anul 1980 | 1980 faţă de 1965 | Creşteri Producţia valorică în medie pe an |
Producţia marfă mii lei | 94,0 | 9,4 ori | 6.300 |
Prestări servicii către populaţie – mii lei | 7,0 | 15,9 ori | 500 |
Livrări fondul pieţii – mii lei | 89,0 | 11,9 ori | 5.900 |
Exportul – în mii lei valută | 2.440 | 19,8 ori | 165 |
De al 6.250 mp. de ţesături bumbac cât se executau în anul 1971 s-a ajuns în anul 1980 la peste 70,0 mii mp. de ţesături cu alesături, care se execută cu munca la domiciliu în 11 puncte de primire-predare, organizate şi peste 37 sate componente din zona de nord a judeţului Gorj, la care participă peste 1580 femei începând cu vârsta de 16 până la 57-60 ani şi chiar mai în vârstă. În rândul acestor cooperatoare sau descoperit nenumărate talente în domeniul arte populare, al ţesutului. (Ex. Băbău Silvia, Poenaru Cristina, Nistor Polina, etc …………………..)
Cele mai eficiente realizări în arta ţesutului au fost şi sunt cunoscute în localităţile: Tismana, cu satele: Pocruia, Topeşti, Vânăta, localităţile Padeş, Motru Sec, Godineşti, Leleşti, Câlnic, Pociovaliştea.
În cadrul aceloraşi puncte de lucru se mai execută şi ţesături din lână: vâlnice (fote) etc.
Ţesătura din lână cuprinde în cadrul cooperativei o dezvoltare deosebită. Covoarele care se executau în anul 1951 în suprafaţă de numai 650 mp., în anul 1980 producţia s-a ridicat la peste 14.000 mp. din care aproape 11.000 de covor românesc (oltenesc)
Execuţia produselor de artă populară la domiciliu, a însemnat în decursul anilor de existenţă un sistem de muncă care să asigure condiţii pentru realizarea unei producţii cu cheltuieli mai reduse, prezentând posibilităţi largi de a antrena în activitatea organizată numeroasă forţă de muncă feminină în special în zonele amintite.
Prezenţa femeilor în activitatea cooperativei.
87% din efectivul total la 31 dec. 1979.
Acest fapt ilustrează posibilităţile largi de manifestare a capacităţii şi forţei de muncă a femeii.
Sistemul de muncă la domiciliu asigurând femeii – în acelaşi timp – posibilitatea de a-şi îndeplini cu mai multă uşurinţă şi rolul social în familie.
Anul 1969. Şedinţă a cooperatorilor la Căminul Cultural Tismana.
La masă, o comisie de lucru formată din: I. Brandiburu, Vali Croitoru şi I. Viloiu
Beneficiari
Formaţii artistice ţi mari ansambluri ca: „Ciocârlia”, „Alunelul”, „Cindrelul”, Formaţia de dansuri şi cântece a Consiliului Central al Sindicatelor, numeroase case de cultură şi formaţii artistice, ansamblul de cântece şi dansuri al UTC-ului.
Mari magazine cu profil de artă populară din Bucureşti şi alte mari oraşe ale ţării: „Romarta”, „Bucureşti”, „Romartizana”, „Arta populară”, principalele magazine de pe litoralul Mării Negre, din oraşele patriei: Timişoara, Braşov, Cluj, etc.
Toate unităţile de desfacere din sustemul Uniunilor Judeţene.
Toate unităţile principale din MIU şi CENTROCOOP.
Diverse case de cultură, sindicate, formaţiuni artistice din unităţi socialiste, uzine şi fabrici.
Scrisori, impresii şi declaraţii
Consiliul de Stat al RSR
Scrisoarea din septembrie 1973.
Tovarăşe Preşedinte,
Pentru contribuţia deosebită, adusă la pregătirea acţiunilor de reprezentare, prin executarea unor obiecte de artă populară, de mare fineţe şi rafinament artistic, destinate a fi oferite din parte conducerii de partid şi de stat, cu prilejul vizitelor oficiale efectuate în străinătate în cursul anilor 1972 şi 1973, precum şi cu prilejul vizitelor unor conducători de partid şi de stata în ţara noastră, transmitem pe această cale calde felicitări şi mulţumiri colectivelor de salariaţi din cooperativa Arta Casnică.
Obiectele de artizanat executate de colectivele sus-menţionate, de bună calitate, lucrate cu grijă şi simţ artistic, au contribuit din plin la popularizarea artei noastre populare şi totodată la creşterea prestigiului statului nostru peste hotarele ţării.
Vă rugăm să transmiteţi mulţumirile conducerii de stat, colectivelor de salariaţi ale cooperativelor meşteşugăreşti Tismana.
Direcţia de artă populară şi meşteşuguri artistice.
Prin reprezentanţii săi din „NEW-YORK” SUA. „Pentru contribuţia dvs, la deosebitul succes de care se bucură aici la New-York, produsele de artizanat, vă transmitem felicitări.”
14.IX.1969 – Paris. CRISTIAN – Conducătorul Ansamblului „Pandelaşul” Constanţa: „…… produsele de artizanat, costumele populare executate de dvs. au făcut furori peste hotare, aici la Paris şi în Spania…”
Intreprinderea de vagoane Caracal. „Pentru promptitudinea cu care Dvs. aţi onorat comanda noastră, pentru măiestria cu acre au fost executate aceste costume, vă rugăm să primiţi din partea noastră cele mai călduroase felicitări, rugându-vă pe această cale să le transmiteţi prin Dvs, şi lucrătorilor artişti care le-au executat.
Comitetul de Cultură şi Artă al judeţului Dolj. „Festivalul şi concursul cântecului popular românesc ”Maria Tănase” desfăşurat la Craiova în anul jubiliar al celei de a XXV-a aniversări a eliberării României, a constituit un prilej de trecere în revistă a comorilor folclorului muzical din toate colţurile ţării, contribuind la descoperirea şi afirmarea unor valoroase talente din rândul artiştilor amatori.
Apreciind că reuşita acestei manifestări artistice de înaltă ţinută, se datoreşte în bună parte şi sprijinului entuziast acordat de Dvs. comisiei de organizare, pe toată durata desfăşurării festivalului, vă mulţumim călduros, făcându-vă părtaşul bucuriei noastre.
Preşedinte,
Prof. Florea Firan
DR. N. Mihai – medic primar
„…. îmi exprim admiraţia faţă de măiestria şi deosebitul bun gust ce-l reprezintă arta Dvs. Aş vrea să vă mărturisesc că oamenii cunoscători,slujitori pe ogorul artelor în cluj si-au exprimat aceeiaşi admiraţie.
Vă urez imaginaţie şi bogată inspiraţie, pentru o grandioasă victorie în prosperitatea unităţii pe care o conduceţi, într-o eventuală confruntaere internaţională…”
Intocmit,
Dan Chiţiba
UJCM GORJ
Cooperativa „Arta Casnică” TISMANA
BURTEA TRAIAN – PREŞEDINTE
2. Activitatea de artă populară şi artizanat
(cusături şi alesături)
Raport întocmit de Traian Burtea preşedintele cooperativei în anul 1980.
NOTĂ. Păstrăm raportul aşa cum a fost redactat. Pentru viitor, pentru istorici, acesta este un document. În vremurile dictaturii comuniste, osanalele care se ridicau lui Ceauşescu erau obligatorii în orice discurs. Ele nu diminuează nici munca ţesătoarelor, nici prestigiul cooperativei nici a conducerii ei.
Zona Olteniei, judeţul Gorj, este beneficiarul unei producţii artizanale abundente şi de o rară frumuseţe care se distinge prin caracteristici şi trăsături specifice în care se îmbină cu măiestrie elementele de folclor şi îndemânare a creatorilor populari, cadru care a permis organizarea şi valorificarea acestei tradiţii, prin cooperativa „Arta Casnică” din Tismana.
Producţia de artizanat a cunoscut o dezvoltare deosebită; în prezent valoarea acesteia depăşind 75 milioane lei din care peste 20% este destinată exportului, în cele peste 12 ţări din patru continente.
Conştienţi de sarcinile ce ne-au revenit din documentele Congresului al XI-lea şi al XII-lea al Partidului Comunist Român, ne-am mobilizat şi am creat posibilitatea sporirii potenţialului economic al cooperativei noastre, realizând pe perioada celor 4 ani şi 5 luni din acest cincinal un spor de producţie de peste 55,2 mil. lei.
Valorificând mai superior tezaurul folcloric, am reuşit să mărim gama de produse de artă populară şi artizanat şi am obţinut până în prezent numai în cincinalul actual un spor de produse peste plan care au fost livrate la export în valoare aproape de 1,1 mil. lei valută. Aş dori să subliniez cu această ocazie avantajele mari şi eficienţa sporită pe care le oferă munca la domiciliu, producând valori materiale cu cheltuieli minime, dându-ne totodată un larg câmp de creaţie şi de inspiraţie cooperatoarelor şi cooperatorilor noştri.
Convinşi de justeţea sarcinilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Secretar General al Partidului Comunist Român, cu privire la aplicarea noului mecanism economico-financiar, informez consfătuirea noastră că prin măsurile aplicate de noi cooperativa „Arta Casnică” Tismana este autofinanţată încă din anul 1977.
Raportez că pe cele 5 luni ale acestui an am obţinut o producţie de peste 42% numai cu munca la domiciliu. Acţiunea de valorificare şi de cooptare a forţei de muncă se desfăşoară din plin şi în acest an.
Am luat măsuri pentru ca începând cu anul 1981 să fie înfiinţată o nouă cooperativă în zona Novaci care va valorifica folclorul specific acestei zone.
Parte integrantă a activităţii de artă populară şi artizanat o reprezintă activitatea de ţesături şi cusături cu motive naţionale. În acest domeniu am reuşit să atragem peste 1500 de femei care cu acul, cu războiul strămoşesc, şi cu spata, fără consum de energie electrică sau alte investiţii, acestea îndrumate şi organizate în peste 35 centre de primire-predare şi 108 sate ale judeţului Gorj, realizează o producţie anuală de peste 45 mil. lei din care destinate exportului aproape 1,2 mil lei valută.
Referindu-mă la modul în care cooperativa Arta Casnică Tismana din judeţul Gorj şi-a realizat planul pe cele 5 luni ale acestui an, raportez că exportul a fost depăşit pe total şi pe relaţii, acesta fiind în exclusivitate artă populară şi artizanat.
Măsurile pe care le-am întreprins până în prezent şi pe care le vom lua în continuare vor conduce la obţinerea unor rezultate mai bune, astfel că preliminăm îndeplinirea şi depăşirea exportului atât pe semestrul I şi pe întreg anul 1980, având în vedere şi sarcinile suplimentare pe care le-am însuşit. De asemenea doresc să informez consfătuirea că am luat o serie de măsuri încă de pe acum cu privire la pregătirea în bune condiţiuni a producţiei destinată exportului pentru anul 1981.
Din aceste măsuri exemplificăm câteva şi anume:
- diversitatea gamei de produse de artă populară şi artizanat, sporind numărul acestora cu peste 120 de noi modele.
- organizarea de expoziţii de ţesături cu alesături şi cusături cu motive naţionale în centrele de predare-primire care să creeze pe de o parte satisfacţia morală a artizanelor cât şi trezirea interesului pentru nou, în arta populară şi artizanat.
- popularizarea lucrătoarelor care obţin cele mai bune rezultate privind descoperirea celor mai autentice şi vechi modele din lada de zestre a vechilor artizani şi care au creat produse de cea mai bună calitate.
- recrutarea în continuare a forţei de muncă din rândul femeilor şi calificarea acestora în specificul artei populare şi artizanat.
În încheiere tovarăşi permiteţi-mi să fac următoarele propuneri:
- având în vedere că în activitatea de export, acoperirea cu comenzi la artizanatul textil în cadrul căreia deţine ponderea activitatea de ţesături cu alesături şi cusături cu motive naţionale, nu este acoperit la nivelul posibilităţilor de care dispunem, propunem să fie luate măsuri la nivel central pentru găsirea unor soluţii, căi şi metode care să conducă la înviorarea accentuată a acestui domeniu de activitate.
De asemenea propun să fie luate măsuri la nivel central pentru dezvoltarea producţiei de pânză necesară artizanatului textil care este tot mai mult solicitată în zilele noastre, atât pe piaţa internă cât şi externă.
-.-.-.-
A mai fost adăugat, scris de mână: „În încheiere tovarăşi, permiteţi-mi să fac următoarele propuneri:- Propun ca la nivel central, ca la discuţii cu partenerii străini să ia parte tov. de specialitate din cooperativele producătoare, de asemenea mai propunem ca vizionarea târgurilor la care expunem produsele de artă populară şi artizanat să fie trimişi reprezentanţi care considerăm că ar fi nu numai locul unor tratative ci un schimb de experienţă.
Propun aceasta datorită faptului că partenerii străini mai aduc modificări la unele produse ce noi le prezentăm la diferite …. ca: dimensiuni, colorit, materie primă etc. … luând parte la tratative … mai uşor ne descurcăm noi cei din cooperative care participăm activ la procesul de producţie.” (punctele reprezintă cuvinte indescifrabile)
Autor site:
Profesor Nicu N. Tomoniu, fondator – Fundaţia Tismana
Presedintele comisiei de specialitate a Consiliului Local Tismana intre anii 2000-2008
Site pentru promovarea artizanatului nostru în lume.
