miercuri, 22 noiembrie 2023

Universitatea analfabeților

 Universitatea analfabeților


Adevărul despre Universitatea Bucure
ști. Crema cremei!
Articol propus de contraamiral (r) Romulus Halda Catastrofa învățământului universitar
autor: DAN UNGUREANU – prof. univ. Universitatea Bucureşti(pe marginea fostei dezbateri despre învățământul din România)
Le-am cerut studenţilor mei, anul III la Română-Engleză, să comenteze, în engleză, un poem englez din secolul XIX, la alegere. Trei sferturi n-au putut numi nici un poet englez din secolul XIX şi nici o poezie (deşi au studiat în anul II Byron, Coleridge, Wordsworth, Shelley). Unul a povestit un roman de Dickens. Cinci au povestit piesa de teatru “Romeo şi Julieta” (numită alternativ “roman”,“novel”, ori “poem”). Restul de cincisprezece din şaizeci, care şi-au amintit totuşi o poezie, au scris totuşi în engleză. Am corectat mai jos greşelile lor :

   - pluralul lui “viu” nu e “vi”, ci “vii”;
   - verbul “a lua” nu se scrie “i-au”;
   “Obijnuit” e incorect;
           - “îi” nu se scrie despărţit, “î-i”;
- “să de-a” e incorect (corect e “să dea”);
            - nu se zice “propiu”, ci “propriu”;

- “them” nu poate înlocui “their”;
- nu se poate spune “them mother” în loc de “their mother”;

- “intitulated” nu există în engleză (conform Merriam-Webster Dictionary);
- “combinated” nu există în engleză;

- “to enjoy of life” e incorect ( verbul “to enjoy” e tranzitiv);
- “writted” e incorect, în loc de”wrote“;

- “poetry” nu e identic cu “poem”;
- “lirycs” nu e ortografiat corect, şi cu siguranţă nu înseamnă textul unei poezii, ci versurile unui cântec;

- “roman” nu există în engleză, corect e”novel“;
- “disapointness” nu există, corect e”disappointment“;

- “beautifuly thing” e incorect;
- “tryed” e incorect;

- “gaves” nu există (corect “gives” sau”gave“);
- “tooked place” e incorect;

- tabloul “Gioconda” nu e de Picasso, ci de Leonardo da Vinci;
- “Romeo and Juliet” nu e un roman;

- “Romeo and Juliet” nu e un poem;
Shackspear nu se scrie astfel.

        Dacă se dădea admitere la facultate, ei ar fi căzut la admitere. Toţi aceşti tineri vor deveni profesori de limba engleză şi română peste trei luni. Îmi este inexplicabil cum asemenea studenţi pot deveni profesori, când în orânduirea veche,”bolşevică şi totalitaristă”, ei n-ar fi putut nici măcar trece admiterea.
Paradoxal, se face mai multă şcoală la liceu decât la Universitate: la liceu, profesorii pot încă să lase repetenţi elevii care nu învaţă, fiindcă liceul e gratuit, iar profesorii nu sunt plătiţi după numărul de elevi. Studenții sunt mai prost pregătiţi decât elevii de liceu. Le-am cerut celor şaizeci de studenţi ai mei referate. Din şaizeci, mi-au dat referate vreo 20. Din ele, zece erau transcrise (copy – paste) de pe un sit de internet, http://www.referat.ro/.

O vină pentru această situaţie o are aşa-numitul “învățământ axat pe competenţe“. În noul sistem, elevii, vezi Doamne, “nu mai tocesc date seci, ci dobândesc competenţe“. Mare este confuzia din capetele pedagogilor de şcoală nouă! Există materii axate pe competenţe (a învăţa engleză, franceză ori muzică, înseamnă să ştii a vorbi engleză, franceză, respectiv să cânți, să fluieri sau să fredonezi melodii). Există materii bazate pe cunoştinţe (istoria, geografia, anatomia şi zoologia, de pildă). Există materii intermediare, ca biologia şi chimia, în care competenţele şi cunoștințele sunt complementare. Cultura generală e alcătuită doar din cunoştinţe. Educaţia “axată pe competenţe” naşte monştri, fiindcă a şti cine a pictat Gioconda e o cunoştinţă, nu o competenţă!!!
O altă studentă, tot de anul III la Litere, mă înştiinţează că “poetul ei preferat e Macedonski, autorul frumosului poem Mistreţul cu colţi de argint“. Pe vremea mea, a numi pe cineva “autorul meu preferat” presupunea măcar să-i poţi identifica poeziile. Se presupune că un absolvent de engleză ştie, după trei ani că în engleză, ca “romanul” se numeşte “novel”.

Universitatea zulusă
Conform cu situl QS (Quacquarelli Symonds)
World University Rankings = Clasificarea mondială a universităţilor conform criteriului Quacquarelli Symonds):
- Israelul, o ţară mică, cu suprafaţa cât a Moldovei, are trei universităţi pe locurile 102, 114 şi 132 din lume;
- Carolina din Praga e pe locul 230 în lume;
- Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta e pe locul 400;
Universitatea Bucureşti e pe locul 500, lângă Universitatea din Szeged (cu o populaţie de 166.000 locuitori), Universitatea Kwazulu din Africa de Sud, din Bangladesh, Kazahstan şi Sri-Lanka;
- Universitatea din Liubliana e pe locul 400;
- Universitatea Iagelona din Polonia e pe locul 302;
- Universitatea Ben Gurion, din deşertul Neghev, e pe locul 323;
- Universitatea Babeş-Bolyai este după locul 600, lângă nişte universităţi saudite, sri-lankeze şi kazahe (după principiul: “nisip, junglă, nisip”). Situl ARWU (Academic Ranking of World Universities)
Clasificarea academică a universităţilor din întreaga lume, a Institutului de Pedagogie al Universităţii Jiao Tong se opreşte la primele 500 de universităţi din lume, unde pe la coadă se află Universitatea Kwazulu Natal, cea din Liubliana şi cea din Wellington, Noua Zeelandă. Universitatea din Bucureşti are de ajuns din urmă universitatea zulusă din Durban, cea slovenă (Liubliana, 280.000 locuitori) şi cea din Wellington (386.000 locuitori, la capătul lumii, în largul Pacificului).
Învățământul românesc e prăbuşit cu totul. Predau profesori care fac greşeli de clasa a şasea. Absolvă cu diplomă, studenţi care acum 15 ani ar fi căzut la admitere. Conduc doctorate oameni total necalificaţi. Comisia centrală de acreditare a titlurilor universitare face conducători de doctorat în glumă. Sunt un excelent prooroc. Nu se mai miră nimeni că n-avem universităţi remarcabile cu cercetători remarcabili, când înşişi conducătorii de doctorat se fac din carton lipit cu aracet.
Codă
Problema universităţilor din România nu e să ajungă din urmă cine ştie ce universităţi vestice. Problema universităţilor noastre e să ajungă din urmă nivelul liceelor româneşti din 1988. Şi atunci mai vorbim! Educaţia e singurul domeniu în care nu se vorbeşte de “greaua moştenire a comunismului”. Regimul de debandadă, numit “democraţie”, şi miniştrii incapabili şi iresponsabili au transformat învățământul românesc într-un haos. Din toţi olimpicii internaţionali români de anul trecut, unul singur s-a înscris de nevoie (!!!) la Universitatea din Bucureşti, fiindcă nu ştia engleză, ca să devină bursier la o Universitate străină.
Fac încă patru profeţii :
1. Peste cinci ani nici un licean olimpic nu se va înscrie student în vreo universitate română.
2. Peste zece ani, nivelul de analfabetism (!!!) al studenţilor români va fi acelaşi ca cel pe care l-am pomenit mai sus.
3. Peste zece ani nici o universitate românească nu va intra în lista primelor 500 de universităţi din lume, iar kazahii, saudiţii, sri-lankezii şi zuluşii ne vor privi ca şi acum, de sus.
4. Nici peste zece ani Ministerul Educaţiei nu-şi va decupa din presă un articol despre starea învățământului românesc, ca să-l aibă la îndemână.
Cine e de vină?
Problema nu este doar a învățământului. Ci este mult mai gravă: ține de economie si de decăderea pieței muncii din România. Iar vinovatul e cel care a produs toate astea:
    • Statul (mai precis miniștrii învățământului), care a luat șpagă ca sa recunoască diplomele. Iar șpaga a ajuns in final la partide (de aia, mulți dintre profesorii din universitățile private sunt tot politruci).
    • Statul, care după absolvire, a angajat in masa analfabeții si le-a dat si salarii babane: bugetarii care freacă dosare pline de greșeli, au salariu dublu față de privat! In ultimii 7 ani, numărul angajaților de stat s-a dublat, salariile s-au triplat (mai ales in învățământ), deși nivelul angajaților de stat s-a prăbușit.
    • Statul, care a mărit in permanență nivelul salariului minim si a forțat si firmele private sa-i “răsplătească” pe imbecili.
Socialiștii au făcut “protecția sociala” a incompetenților, ocazie cu care s-au îmbogățit si ei din greu (ca orice socialist respectabil).
Pe scurt, statul social a creat o piață de desfacere pentru idioțenie: păi atunci, de ce va mirați ca a ajuns sa fie condus de idioți?
Concluzie: e bou? Lasă-l să moară de foame!
    • Daca statul n-ar mai fi avut nici un angajat (zero funcționari, externalizare totală a serviciilor), toți absolvenții ar fi fost obligați sa cerșească o pâine la ușa firmelor private. Iar firmele private nu dau o ceapa degerată pe diploma ta: ci doar pe câți bani poți să produci!
    • Daca statul n-ar fi garantat un salariu minim pentru orice bou cu diploma, boii respectivi ar fi primit in loc de bani…paie. Adică exact ce merita.
Moartea e cel mai bun judecător; foamea e cel mai bun profesor.
Iată de ce, eu sunt optimist. Pentru ca statul român e in stare de faliment. A început sa concedieze profesori, polițiști, mineri, postași, avocați din oficiu (după ce, ani de zile, i-a angajat cu găleata si i-a plătit cu lopata). Jaful de bani al socialiștilor a ajuns la final.
De acum înainte lucrurile vor fi simple: ai o diplomă? Am! Ți-o recunoaște statul? Sigur! Păi atunci, sa-ti dea statul salariu! Hahaha…Aaaa, stați, ca statul concediază, nu angajează: vroiam sa mă angajați dumneavoastră… Zău? Pai eu nu dau doi bani pe diploma ta, analfabetule! Daca te pun sa scrii o ofertă, nu ești capabil: nici in română, nici in engleză! Așa ca, hai, marș afară! Du-te si îngroașă coada șomerilor! România o sa fie mai puternică după ce o sa mori tu de foame, putoare comunistă!

Comentarii politice "Sămănătorul"
Pentru "Sămănătorul - Articole politice (http://cleptocratia.blogspot.com/) responsabilitatea ideilor din articolele publicate APARTIN ÎN ÎNTREGIME AUTORILOR!


luni, 6 noiembrie 2023

Basarabii - Marii întemeietori ai Mănăstirii Tismana

 

1405 - 2005


600 de ani de la scrierea primului

Tetraevangheliar în Ţara Românească

 

 

Basarabii

Marii întemeietori ai Mănăstirii Tismana

      

I.

       Conducătorii care ar putea fi ctitorii primei construcţii distruse în cruciada lui Bela al IV-lea

 

După cum se ştie, între anii 1230-1235, Bela al IV-lea în cruciada lui contra lui Ioan Asan al II-lea,la îndemnul papei Grigore al IX-lea, cucereşte o fâşie a actualului Gorj

El distruge "toate locurile unde se adună schismaticii" deci şi vechiul locaş de la Tismana ale cărui ruine au fost găsite la săpăturile arheologice din anii 1970.

      

Negru Voda Basarab(1215-1241) tatăl lui Tihomir

 

LITOVOI (1247-1273) SI FRATELE SAU BARBAT (1273-1290)

 

Primul mare conducător Basarab conducând vlahii (olahii, olaţii) din Ţara Lytua. Ţara Lytua (ţara pietrelor, lythos=piatră) se întindea pe ambii versanţi ai Carpaţilor, cu centrul în depresiunea Târgu-Jiu, mergând până în depresiunea Haţeg. Dispunea de propria oaste şi de mari bogăţii.

Mereu în conflict cu regii maghiari îl scoate pe fratele său Bărbat din mâna lor cu "o sumă mare de bani". Unele surse afirmă că voievodatul lui Litovoi avea capitală Severinul.

 

Tihomir (Thocomerius) Basarab (1290-1310) tatăl lui Ioan Basarab I

 

Ioan Basarab I (n.1280-m1352) domnie (1310-1352)

 

Casatorit cu Marghita (după unii autori doamna Marghita, catolică, ar fi fost a „Negrului Voievod”), a avut fiică pe:

Theodora Basarab (n.1302,m.?) căsătorită cu Ivan Alexandru (n.1300,m.1371) domnie (1331-1371). Căsătorită în 1920. Căsătorie zbuciumată care se strică complet în anul 1340.

Teodora se călugăreşte sub numele Teofana la mănăstirea Vidin. Canonizată de biserica bulgară Sfânta Teofana, ascetă, purtătoare de virtuţi.

Casatorit cu Marghita(n1281,m.?) a avut fiu pe:

9-Nicolae Alexandru Basarab (n.1301,m.16nov.1364) domnie (1352-1364)

 

Nicolae Alexandru Basarab (n.1301,m.16nov.1364) domnie (1352-1364

 

Înmormantat la Biserica Radu Negru, Câmpulung „în luna noiembrie 16 zile, a răposat marele şi singur stăpânitorul domn Io Nicolae Alexandru voievod, fiul marelui Basarab, în anul 6873 (1364), indictionul 3. Veşnica lui pomenire”.

Casatoria I-a cu Maria, bosniacă, a avut

Fii:

Vladislav I (Vlaicu-Vodă) Basarab (n.1325,m.1377)  domnie (1364-1377)

Radu I Basarab (n1330,m.1383) domnie (asociat din 1372 sau 1375,1377-1383)

Fiică:

Elisabeta care s-a căsătorit cu Ladislau de Oppeln, palatinul Ungariei.

Casatoria II-a cu cu Clara (Dabokay) (n.1318,m.?) care era catolică

Clara era nepoata lui Ştefan Mikud cândva ban ungur la Severin trăgându-se din familia Kukenus. Tatăl Clarei, Ianoş de Doboka, a mai avut trei fraţi, Petru, Nicolae şi Dimitrie. Cu ocazia nunţii Clarei, Dimitrie trece la ortodoxie cu numele Dabacevski, apoi Dăbăcescu. A patra parte din moşia lui, Dăbăceştii de pe Jaleş, o lasă la moartea sa, pe la 1385, Tismanei. Fratele Clarei, Ladislau, luptă împotriva turcilor alături de Vlaicu-Vodă care îi dă în 1372 mai multe donaţii.

Ana Basaraba (n.1339-?) s-a căsătorit, înainte de 1360, cu Ioan-Sracimir (domnie 1355-1371, omorât la Nicopole), ţar bulgar, frate vitreg cu Ion VI Şişman (domnie 1360-1393, fii lui Ivan V Alexandru (n.1310,m.1371) domnie (1331-1371), care fusese, la rândul său, după cum ştim, ginerele lui Basarab întemeietorul Ana a scris, în 1360, în oraşul Vidin un sinaxar sau o culegere de vieţi ale femeilor sfinte. Manuscris păstrat azi în biblioteca Universităţii din Gand (Belgia).

Anca (Slava) Basaraba (n.1341,c.1360 cu Ştefan Uroş, (domnie1355-1371) , ţarul sârbilor, fiul lui Ştefan Duşan (domnie 1331-1345, 1345-1355).

 


II.

Marii întemeietori ai Tismanei:

 

Vladislav I (Vlaicu-Vodă) Basarab (n.1325,m.1377)  domnie (1364-1377)

 

Sigur în viaţă la 6 iulie 1374 asociază la domnie pe Radu I în 1372. Unii istorici spun că în 1374, alţii în 1375, alţii chiar în 1377. În armata lui Vladislav se găsea şi ruda sa, Ladislau de Dobâca. Vlaicu vodă a fost ctitor la mănăstirea Vodiţa zidită din iniţiativa călugărului Nicodim. E primul ctitor al mănăstirilor Tismana şi Cotmeana; el a dăruit bogat, în septembrie 1369, şi mănăstirea Cutlumuş de la Muntele Athos. Vlaicu vodă, era cumnat, şi văr în acelaşi timp cu Sracimir

Casatorie cu Cherana

Vlaicu fiind primul ctitor al Tismanei şi văr cu Nicodim, se presupune că el a fost înmormântat aici. Fratele său Radu I a avut mult mai multe ctitorii.

 

Radu I Basarab (n1330,m.1383) domnie (asociat din 1372 sau 1375,1377-1383)

 

În 1378 Radu domneaEste ctitor al Tismanei în acest an 1378 ştim că „s-a sfinţit biserica” mănăstirii, potrivit unei însemnări de pe un  document din 5 august 1424. Sfârşitul ei are loc înainte de 3 octombrie 1385, când se constată că domneşte fiul său Dan I. Radu este ctitor la Tismana, la Cozia şi la Cotmeana, Radu e ctitor şi la Biserica Domnească din Curtea de Argeş; lui i se datoresc admirabilele fresce care amintesc mozaicurile bisericii Chora (azi muzeul Karie Djami) din Constantinopol. Lui Radu i se atribuie şi întemeierea a două schituri: Jghiabu din Vâlcea, Negru Vodă din Muşcel — lăcaş de fapt anterior lui, aşa cum arată şi numele — precum şi biserica cea veche din Râjnov (judeţul Braşov). Pe malul drept al Dunării, în ţara rudelor sale, el a restaurat mănăstirile Vratna şi Mănăstiriţa. Tot sub Radu se întemeiază, cel mai târziu în 1380, episcopia catolică de Severin şi, la 9 mai 1381, episcopia catolică de Argeş. Tradiţia îi atribuie şi o mănăstire catolică la Târgovişte

Casatorie cu Ana (n.1333,m.?)

Fiu:

Dan I Basarab (n.1354-m.23sept.1386) domnie (1383-1386)

Casatorie cu Calinichia

Fiu:

Mircea cel Bătrân Basarab (n.1355-m.ian.1418) domnie (1386-1418)

 

Dan I Basarab (n.1354-m.23sept.1386) domnie (1383-1386)

 

Unii istoricii spun că începe domnia în 1384 alţii în 1380. Mort la 23 septembrie 1386, când a fost ucis în luptă de Şişman. Fiul lui Radu I, aflăm din documentul din 27 iunie 1387 în care Mircea spune despre mănăstirea Tismana că a fost înălţată din temelie de "sfânt răposatul părintele domniei mele Io Radul voievod" şi că a fost întărită cu multe danii de "sfânt răposatul fratele domniei mele Io Dan voievod". În 1385 el era în scaun, deoarece dă în acest an, la 3 octombrie, un hrisov mănăstirii Tismana iar în 1387 domnea fratele său Mircea. În hrisovul pe care i-l acordă la 3 octombrie 1385 el întăreşte toate donaţiile tatălui său şi - întrucât mănăstirea Vodiţa ţinea acum tot de Tismana - şi pe ale unchiului său Vladislav. Adaugă apoi de la el: câte 400 de găleţi de grâu în fiecare an din dijma care se va lua de la judeţul, astăzi dispărut, al Jaleşului; apoi toţi nucii din Dăbăceşti, de pe râul Jaleş, şi un mertic iarăşi anual de 10 burdufe de brânză, 10 caşcavaluri, 10 aşternuturi, 10 haine, 10 perechi de încălţăminte şi miere şi ceară "pe cât va aduce anul". Mănăstirea mai capătă şi satul Saghevăţ, acesta însă de la Nicodim care-l cumpărase "sub Dan voievod"

Casatorit cu Maria

Fiu:

Vlad I , noiembrie 1394 - ianuarie 1397

 

Mircea cel Bătrân Basarab (n.1355-m.ian.1418) domnie (1386-1418)

 

Casatorit cu  Maria (Tomay)

 

Atât Mircea cel Bătrân cât şi urmaşii au înzestrat mănăstirea, au continuat amenajările şi întărirea ei cu ziduri.

 

26 decembrie 1406

Moartea lui NICODIM

 

Nicodim fost ultimul din neamul Basarabilor  care trăieşte o mare parte a vieţii la Tismana, moare şi este înmormântat aici (Colţul din nord-vest al pridvorului bisericii).  Vladislav Basarab (Vlaicu Vodă), domn cu care se începe şirul domnitorilor în Pomelnicul Mănăstirii Tismana fusese îngropat, în 1377, în colţul de sud-est al pronaosului. 

 

Nicodim va fi canonizat de Biserica Ortodoxă Română care îl prăznuieşte la 26 decembrie, ziua mutării sale la cele veşnice, ca

SFÂNTUL NICODIM CEL SFINŢIT DE LA TISMANA

  

Mai multe despre neamul BASARABILOR


https://ntomoniu.blogspot.com/2023/10/basarabii.html

 


Citiţi-l şi apoi descărcaţi-l de aici:

http://www.tomoniu.ro/opinii/istorie/basarabi1.htm


Pentru acei care intră pe pagină prin motoare de căutare, clic aici

http://tomoniu.sapte.ro/ntomoniu/tismana/basarabi/index.htm


 


duminică, 5 noiembrie 2023

MODA ANTI-EMINESCU, ANTI-NATIONAL ŞI ANTI-CANONIC,

 

Cam aşa arată ideile lui Patapievici:

cărţi ceauşiste aruncate în ambalaje capitaliste

iar deasupra tricolorul!

 

MODA ANTI-EMINESCU, ANTI-NATIONAL ŞI ANTI-CANONIC,

MOTIV DE MÂNDRIE SI PROGRES

 

Unii, văd în gesturile fanteziste ale ţambalagiilor Patapievici şi Preda, care cântă manele marinăreşti marelui jupân încă de la cafeaua de dimineaţă, un exemplu de dat la lume! Bineînţeles, nu un exemplu bun ar putea fi dat! Ci unul cam în felul acesta: un elev se scapă pe el în clasă şi în ciuda ferestrelor deschise, pute-al dracului! Dar elevii-lideri au cuvântul lor: „Lăsaţi-l aici ca să vadă şi doamna dirigintă ce a făcut!”.

Cam aşa procedează şi d-l Roncea cu Horia Patapievici şi Cristi Preda. Se scandalizează că articolele lor marca Pata-Preda au fost şterse de pe Internet şi n-au fost lăsate acolo ca să le vadă lumea! Păi puţeau rău de tot domnule Roncea! Iar daca-ş fi Suleiman Magnificul, ce mai bice le-aş da eu pe spinare! Iată că pot avea şi eu o idee tot atât de primitivă ca şi ideile lor anti-româneşti pe care şi le-arogă pentru a se urca pe piedestalul „originalilor” sau cum zic ei, pe piedestalul „modei progresiste europene”. Hmmm, halal progres!

Moda asta de a lovi într-o mare personalitate a românilor, pentru a te ridica, nu este nouă. Încă de pe vremea lui Ceauşescu, tipi precum Paler s-au remarcat prin aruncarea cu noroi în Ceauşescu. Şi s-au menţinut „postrevoluţionar”, aruncând şi contra lui Iliescu, şi contra lui Constantinescu şi acum contra lui Băsescu! Metoda deci nu diferea şi nu de dragul de a arăta adevărata faţă preşedinţilor României scriau aceşti „anti” ci pentru propria lor înălţare! Dacă ar fi scris numai despre Ceauşescu era cinstit, dar aşa, cu pana mereu pe preşedinţii României (deşi unii merită, o recunosc!), era o stratagemă de a nu sta la coadă şi a te băga peste rând, ca să ieşi cumva în evidenţă.

Şi treptat, moda s-a extins la primul ministru, la miniştri, la parlament, la cler, la alţii. Mai nou şi mai grav: se atacă valorile şi patrimoniul profund al neamului nostru.

Uitaţi-vă la d-l Djuvara: pentru a scoate o carte de senzaţie, pentru a se avânta în prim plan, lansează ideea cumanistă şi desfiinţează pe Basarabi ca întemeietori de ţară! Patapievici îl bagă pe Eminescu în debara, ca pe „un cadavru”.  Cristi Preda îl ia imediat ca exemplu pozitiv. Iar cete de jurnalişti pregătiţi pe bandă rulantă şi la repezeală, le urmează ca într-o isterie colectivă.

Esenţa scrierilor Pata-Preda-Pleşu-Tismineţki constă în contestare perpetuă. În atacuri ieşite într-atât de mult din normal, încât ele par ceva „original”. Şi chiar sunt originale dar nu orice idee originală este şi benefică! Adică să fie folositoare, să aibă un caracter practic sau să fie o revoluţie printre alte idei.

Dar dacă ne uităm atent după lansarea acestor „idei originale” în ce locuri călduţe au ajuns „inovatori” ca Preda Cristi sau Cătălin Avramescu, mari consilieri de jupân marinăresc, este clar ca spusele lor au avut valoare zero pentru cultură, zero pentru lumea de rând şi totul pentru ei!

Degeaba o întoarce ca la Ploieşti Patapievici că el n-a zis că „Eminescu este cadavrul nostru din debara, de care trebuie sa ne debarasăm dacă vrem sa intrăm în Uniunea Europeană". Bine, n-a zis-o dar concluzia întregului articol, cam asta e! Iar scopul personal, este acela pe care l-am zis eu, ieşirea din tipare pentru a părea mai deştept ca alţii.

Ce zice Pata-Pleşu? Dar staţi puţin! Mai întâi să vă spun de ce mă aliniez şi eu la această „formulă” deja consacrată! Păi când îi văd la televiziune cum vorbesc ei la „vorbe” (patent Pleşu!) într-o locuinţă de lux, îmi trece de dorul ţaţelor de pe uliţa satului. Tot aşa torceau şi ele la vorbe pe iarbă nouă pentru că, nu-i aşa?, şi iarba de la marginea drumului tot de lux era şi ea! Şi luau la bârfă tot satul, de la văcar până la popă.

Aşadar, ce zice Pata-Pleşu?

I-auzi: „Ca poet naţional Eminescu nu mai poate supravieţui, deoarece noi ieşim azi din zodia naţionalului.” Va să zică, lumea e pe cale de a declanşa război în Balcani din cauza „naţionalului” iar Patapievici se scarpină liniştit în cap, muşcat de păduchi europeni. Noi nu trebuie să mai fim „naţionali” ci doar sârbii şi ungurii! Care unguri, îşi pun pe situl judeţului Covasna simbolurile şi junii lor îmbrăcaţi în costume maghiare!

Toate naţiunile luptă pentru identitatea lor, numai la români zodia naţionalului trebuie să apună!  Aţi mai auzit vreodată vreo diversiune mai mare, deschisă „la ambele capete”? Pentru că ea este lansată în dublu scop. Primul ar fi năucirea acelora care nu prea au timp de citit. Ce-şi vor zice ei? „Ia uite mă, ce-al dracului e Patapievici, se dă la Eminescu!”. Şi când dai în „mai marii României” întrebarea este: iese ceata Pata-Preda-Pleşu în evidenţă cu ceva în acest fel? Ieseeee! Deci, diversiune reuşită!

Al doilea, însăşi diversiunea e un şpil. Intr-o lume fără canoane, tradiţie, patrimoniu, fără iubire de naţie şi dragoste faţă de cultura pe care ne-au lăsat-o înaintaşii, ceata revoluţionară, „europeană”, a lui Pata-Pleşu va fi urcată pe marele piedestal, pe măreţele culmi ale perfecţiunii aidoma chiorului ajuns împărat în ţara orbilor!

Pentru că ce mai zice Horia?

„Profund el (Eminescu n.a.) nu mai poate fi considerat, deoarece categoria profundului, nefiind postmoderna, nu mai e prizata de intelectualii progresisti.” I-auzi, Miţule! Car’ va să zică, nimeni nu trebuie să mai gândească esenţa, rădăcina lucrului, cauza şi direcţia lui, pentru că nu eşti „postmodern”, nu eşti la modă! Alta trebuie să fie acuma cutuma „intelectualilor progresişti” ca Pata-Plesu: să bea nişte tutun marinăresc pe malul mării, să scrie cu partizanat politic spunând că din contra, alţii sunt cei care se vând sau sunt deja vânduţi, nu ei!

Iar ca să arate clar că alţii sunt vânduţi, ei fiind fireşte „progresişti europeni”, inventează formula unei culturi româneşti „diferite” (ghici!) de cultura franceză, „ca şi celelalte mari culturi”. Pe urmă mai spun că nu ei, plimbăreţii duşi la mare cu helicopterul prezidenţial, fac din cultura română contemporană una „a admiraţiei, a elogiului şi a apologiei”! Ci ceilalţi! Ei fiind fanii culturii franceze şi a celorlalte mari culturi, care prefera critica, răsturnarea valorilor, contestarea. Aţi văzut unde-i progresul? Să ne facem praf valorile naţiei!

Asistentul (bine zis!) universitar dar mai mult băsescian, Cristi Preda, călcând în rahatul diversionist al lui Horia îşi începe şi el ideile „progresiste” aşa: „Daca un intelectual francez ar afirma azi ca "exista un om deplin al culturii franceze", el s-ar descalifica, indiferent daca obiectul demonstraţiei sale ar fi Descartes, Balzac sau Rimbaud”. Păi cine ar fi afirmat vreodată că „există vre-un om deplin al vreunei culturi”? Însăşi noţiunea de cultură este altceva! Totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de omenire şi a instituţiilor necesare pentru comunicarea acestor valori (DEX online) nu poate fi în nici un fel apanajul cuiva, aici e un nonsens!  Iar un francez n-ar scoate niciodată din contextul general pe Descartes, Balzac sau Rimbaud cum nici unui român nu-i este permis să separe din cultura naţională pe Eminescu, Creangă sau Caragiale. N-am auzit nici-un francez că vrea să-i scoată pe Descartes, Balzac sau Rimbaud din cultura proprie şi să-i arunce în debara ca „depăşiţi” aşa cum fac „progresiştii” noştri, adicătelea Pata-Cristi-Pleşu!

În ce scop o fac, am spus.

In ce fel, o spune asistentul pe şleau dând exemplu unor presupuse cutume „din cultura franceză” (ca şi celelalte mari culturi, mai adaugă el): răsturnarea valorilor, contestarea.

Poate el dovedi că francezii, germanii, italienii sau alte naţii s-au pus pe dărâmarea propriei culturi, pe răsturnarea valorilor ei, pe contestări drastice? Asta să fie moda progresistă a occidentului actual? Care păsărică de-a lui Băsescu i-a şoptit lui o asemenea prostie?

Vai şi amar de capul nostru!

Hai să ne dărâmăm valorile, hai să le „răsturnăm”!

Hai să-i dăm jos pe Eminescu, Creangă şi Caragiale şi să-i punem pe Patapievici, Preda şi Pleşu!

Asta-i mai lipsea României!

Doamne fereşte!    

 

  

Prof. Nicolae N. Tomoniu

Articol 2006, scris pentru revista  A.R.P.


https://analizesifapte.wordpress.com/reviste-si-documentare-editate-de-arp/voci-reprezentative/nntomoniu-romania/

   

Site Monografia Tismana vol. I -Diverse

 

© Copyright Fundaţia Tismana – 2023






marți, 24 octombrie 2023

Cooperativa Arta Casnică, la început până la a XXX-a aniversare

 

1Cooperativa Arta Casnică

de la începuturi până la a XXX-a aniversare

Lucrare monografică întocmită de Dan Chiţiba în anul 1980.

 

2. Activitatea de artă populară şi artizanat

(cusături şi alesături)

Raport întocmit de Traian Burtea preşedintele cooperativei  în anul 1980.

 

Fosta clădire –naţionalizată şi închiriată de Sfatul Popular Tismana- unde funcţiona

cooperativa de producţie  meşteşugărească  şi casnică „PARTIZANA”

Imagine luată în septembrie 2004. Clădirea a revenit vechilor proprietari.

 

 

Notă. Păstrăm, pe cât posibil, lucrarea monografică a lui Dan Chiţiba conform cu originalul păstrat în arhiva cooperativei, indiferent dacă unele formulări nu vor fi corecte din punct de vedere gramatical. Totuşi, în lucrare unele date (puţine) au fost asamblate fără a avea o bază reală, fiind rodul imaginaţiei autorului. Fiind acum în posesia actelor originale din anii 1950, ne-am permis să facem corecturile necesare. FOTOGRAFIILE şi comentariile lor: prof. Nicu N. Tomoniu

 

Introducere 

 

Păstrând şi continuând tradiţii milenare, poporul român a făurit o artă populară de o impresionantă originalitate, bogăţie şi expresivitate.

Strâns legată de viaţă, arta populară s-a dezvoltat odată cu poporul, cu istoria lui. Ea oglindeşte condiţiile economice, sociale şi culturale din diferite epoci, precum şi sensibilitatea şi fantezia creatorilor ei.

Arta populară ca element de cultură materială şi spirituală reflectă specificul naţional al poporului şi are un profund caracter social.

Prin formă şi culoare, prin varietatea elementelor decorative şi fantezia compoziţiilor, arta noastră populară este expresia optimismului viguros, a dragostei pentru frumos a poporului nostru, a existenţei lui pe aceste străvechi meleaguri.

 

Localitatea Tismana este cunoscută şi atestată în documentele istorice din secolul al XIV-lea, datorită şi existenţei pe hotarul comunei a unuia din cele mai importante monumente de artă medievală în Ţara  Românească – Mănăstirea Tismana, construită în secolul amintit.

Aşezaţi în zonă premontană, locuitorii acestei comune s-au ocupat în trecut cu creşterea vitelor, mai ales a oilor şi cu meşteşugurile, în special cu cele de prelucrare a lemnelor. Se lucrau produse din doage de lemn, piese de mobilier etc.

În cadrul industriei casnice, o dezvoltare deosebită a avut-o ţesăturile şi cusăturile care erau lucrate de femei pentru  nevoile propriei gospodării, pentru îmbrăcăminte cît şi pentru vânzare în târgurile de la Baia de Aramă şi Târgu-Jiu.

Continuând tradiţiile artei populare româneşti din acest străvechi ţinut din partea de sud a ţării, populaţia din zonă a preluat permanent şi îmbogăţit pregătind astfel condiţiile prielnice formării unei cooperative în care să fie valorificate aceste nestemate obiceiuri de hărnicie şi dăruire a străvechiului nostru popor, milenar pe aceste meleaguri.

 

 

Cooperativa Arta Casnică de la începuturi până la a XXX-a aniversare

 

Înfiinţarea cooperativei

 

-          În baza Decretului nr. 133 – cu privire la organizarea cooperaţiei

-          Prin cererea  depusă de mandatarii adunării înreg. sub nr. 105/1950 s-a cerut autentificarea „Actului constitutiv” de către Judecătoria rurală Brădiceni – secţia Godineşti.

Data documentară care atestă înfiinţarea cooperativei: 05 APRILIE 1950.

(La această dată se aprobă actul constitutiv şi statutul cooperatist)

Pe document figurează următoarea aprobare:

APROBAT PRIN DECIZIA NR.17/05 APRILIE 1950 DE COMISIA DE ORGANIZARE A COOPERAŢIEI DIN R.S.R.

La data de 27 aprilie 1950 – actul constitutiv şi statutul de funcţionare se aprobă juridic.

 

Denumirea cooperativei: „PARTIZANA”

Sediul cooperativei: Comuna Tismana, judeţul Gorj.

Scopul înfiinţării: „Organizarea în comun a producţiei mărfurilor de mare consum, deservirea trebuinţelor celor ce muncesc, îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai şi ridicarea nivelului profesional şi cultural al membrilor săi”.

Durata cooperativei: nelimitată.

Profilul cooperativei: practicarea meşteşugului de cusături populare.

Numărul membrilor fondatori: (Fondatori)  27 (Paulina Pogonici, Ana Buzneri, Cristina Lala, Constanţa Breană, Maria Lala, Maria T. Hică, Lisabeta Cârstea, Maria Croitoru, Polina Căpriţă, Eugenia Bisericosu, Lena V. Lala, Domnica S. Lala, Paraschiva Breană, Maria Pipera, Elena E. Cazacu, Ana G. Marin, Victoria Piţigoi, Silvia Manghera, Angela Hica, Aurica Buzner, Elena C. Geagu, Maria I. Motorga, Maria Toacă, Tudoriţa Buzner, Maria I. Marga, Maria Gh. Pleşa, Vasile V. Popescu)

Partea socială subscrisă: 270.000 lei (valori ale perioadei)

Nr. membrilor fondatori aleşi în cons. coop. 5 cinci.

Cooperativa a fost subordonată iniţial Uniunii de producţie meşteşugărească – secţia textilă – Piteşti. Ulterior cooperativa a fost subordonată Uniunii Regionale meşteşugăreşti, casnice şi de invalizi.

Primul consiliu ales: Format din 5 membrii. Popescu Vasile, membru P.M.R., Croitoru Maria, membri U.F.D.R.,  Căpriţă Polina, membru U.T.M., Manghera Silvia, fără partid şi Geagu C. Elena, fără partid.

Prima comisie de cenzori: Format din 3 membrii. Cazacu Elena, Piţigoi Victoriţa şi Lala V. Elena.

 

EXTRAS DIN DOCUMENTELE DE ATESTAREA ÎNFIINŢĂRII

 

„Prin certificatul Judecătoriei rurale Brădiceni, în baza dispoziţiilor Decretului nr. 133 al conducerii de Stat, pentru organizarea cooperaţiei, se certifică că în ziua de 27 luna aprilie 1950, s-a autentificat la această Judecătorie Actul constitutiv şi Statutul suszisei cooperative cu procesul verbal nr 15 din 27 aprilie 1950.

Ca urmare fiind îndeplinite formalităţile prevăzute de Decretul pentru Organizarea cooperaţiei se constată că – Cooperativa „PARTIZANA” cu sediul în comuna Tismana, judeţul Gorj, este constituită legal şi poate funcţiona”.

 

Componenţa socială a membrilor cooperatori la data înfiinţării: un membru P.M.R., un membru U.T.M., un membru U.F.D.R. , doi membrii F.P.

EXTRAS din paşaportul economic al coop. Arta Casnică, înregistrat sub nr. 1271/17 oct.1955.-

-Pentru anul 1950, cooperativa „PARTIZANA” nu a primit sarcini de plan şi lucra numai ţesături şi în special cusături populare pe pânză ţărănească ce o primea de la Uniunea Piteşti. Produsele executate erau vândute de către colectivul cooperativei fără să aibă beneficiari stabiliţi, iar din vînzările efectuate se făcea plata muncitorilor. Până la finele anului 1950 cooperativa s-a dezvoltat având la 31 dec. un efectiv de 98 lucrători.

Pentru o descifrare a propunerilor ce trebuia să execute s-a stabilit confecţionarea următoarelor produse care sau şi executat;

-          100 buc. ii din pânză topită.

-          180 buc. cămăşi de noapte pentru bărbaţi.

-          100 per. costume naţionale.

-          40 buc. feţe masă pătrate de 1/1.

-           

Secţia de cusături în primii ani ai cooperativei PARTIZANA.

Pe perete se observă portretul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej secretar general al PMR

Se remarcă Maria Croitoru, a doua din dreapta, membră a primului consiliu ales.

Cu cravată, coordonatorul tehnic Traian Burtea, numit de Uniunea Textilă Piteşti.

UT Piteşti era organul ierarhic superior cooperativei Partizana.

 

Planurile cincinale

 

Pentru anul 1951 (primul an organizat) s-a primit un plan de producţie şi fond de salariu. (Planul a fost de 19.300 mii lei în valori nestabilizate) În acest an funcţiona o secţie de cusături populare organizată cu 25 cusătoare în colectiv iar restul cu munca la domiciliu. Tot în acest an se mai înfiinţează şi secţia de ţesut pânză pentru cusături. Această secţie era încadrată cu 4 ţesători.

Produsele executate în aceste secţii au fost căutate pe piaţa de desfacere.

În anul 1956 se mai înfiinţează o secţie de covoare olteneşti în comuna Bâlta cu un număr de 16 lucrătoare, angajate din zonă.

Cooperativa nu avea local propriu şi plătea o chirie în care îşi avea organizat procesul de producţie, pentru o suprafaţă de 395 mp.

 

-          La 1 ian. 1955 în cooperativă se executau următoarele sortimente:

-          Ţesături bumbac  6,8 m.m.p

-          Ţesături lână        5,4 m.m.p. în care era inclusă şi lâna din ţesăturile artizanale ca: vâlnice, cuverturi, feţe de masă, etc.

-          Costume naţionale 480 perechi

-          Sacoşe din bbc. cu alesături      5.000 buc.

-          Faţă de masă alesăt. bbc.         800 buc.

-          Ştergare cu alesăt. bbc             800 buc.

 

În cincinalul 1951-1955 s-a mai executat 17 mp. covor oltenesc şi câteva costume populare destinate exportului la cerinţa unor beneficiari externi.

 

Mijloace de bază.

- 1950       nu are

- 1951       1.500 mii lei (nestabilizaţi)

- 1955      30.923 lei

Principalii beneficiari: UCECOM şi CARTIMEX (pentru export)

Primii furnizori de materii prime:

-          Uniunea Textilă Piteşti

-          Fabrica Cisnădie – Sibiu

-          Cooperativa „1 Mai” Timişoara

Productivitatea muncii: 1951         13.628 mii lei (nestabilizaţi)

                                1955        222.960 lei

Notă. Stabilizarea naţională s-a făcut în 1952.

Nota autor site: 28.01.1952 Reformă bănească, conţinutul acoperirii în aur este ridicat la 0,079346 grame de aur fin la leu. Schimbul banilor se face de la 20 la 400 lei pentru un leu nou, diferenţiat pentru populaţie (20:1), întreprinderi de stat şi cooperatiste.

Beneficiu:

1950                              12 mii lei (nestabilizaţi)

1951                              130.000 lei

1955             256.000 lei

Preţ de cost realizat:

1950             nu se evidenţiază

1951             592 mii lei (nestabilizaţi)

1955            1.135 mii lei

Mijloace de transport. – Pentru transportul mărfurilor şi expedierea acestora cooperativa plătea chirie unui cărăuş care executa serviciile respective. În anul 1956, cooperativa a fost dotată cu o bicicletă ca mijloc de transport al salariaţilor de la sediu la secţii.

Extras din adresa datată 30 nov. „Livrările de produse casnice la această cooperativă se fac foarte anevoios deoarece nu avem alt mijloc de transport decât căruţe sau care, iar în timpurile de iarnă sau zilele cu ploi, nu putem expedia marfa la timp…

Transpoarte n-am planificat deoarece cooperativa noastră nu livrează cantităţi mai mari de circa 300 kg.”

 

Din „STATUTUL” cooperativei meşteşugăreşti „PARTIZANA” cu sediul în comuna Tismana, judeţul Gorj. (Primul statut de bază)

În monografia Dan Chiţiba sunt inserate art.1 si art.3. Am considerat ca trebuie cunoscute şi alte articole. Poate şi nişte comentarii. De aceea, pentru extrase din statut accesaţi legătura din cadrul de sus.

 

Relaţiile de export

 

Cooperativa a început relaţiile de export încă din primul an, produsele executate fiind mult solicitate peste hotare.

Principalele produse exportate fiind:

-          Produse din ţesături cu alesături: ştergare, sacoşe, şerveţele, feţe de masă, feţe de pernă, cuverturi şi altele.

-          Produse executate cu acul: cusături cu motive populare pe diverse pânzeturi, ii, fuste, seturi şi altele.

-          Produse de confecţii din aba cu aplicaţii din suitaş pe motive populare: pardesie, taioare, haine, iţari.

-          Renumitele covoare româneşti (olteneşti) fără asemănare peste hotare

Exportul a cunoscut o dezvoltare susţinută, permanentă şi datorită faptului că „Arta Casnică” Tismana, a fost prezentă la toate târgurile internaţionale, cu produsele pe care le execută. De asemenea participă la o serie de expoziţii atât internaţionale cât şi în ţară.

Principalele ţări cu care a întreţinut relaţii de export sunt: URSS, Canada, RFG, Japonia, SUA, Australia, Franţa, Anglia, Olanda, Italia, Grecia, Suedia, Elveţia, Austria, Belgia, Noua Zeelandă, Polonia.

 

Fete de la Arta Casnică lucrând în curtea casei Nefiru din Tismana

 

Vizite şi impresii

        

         ale unor personalităţi din ţară şi de peste hotare care au vizitat cooperativa „Arta Casnică”

         20 iunie 1960 – ziaristul japonez SHIRO SOZOKI – Secretar general al Asociaţiei de prietenie Japonezo-română.

         Delegaţia economică chineză – formată din Ioan Siul Sian, Cian Vii Sin, Tien Ji Lin.

         Virgina Vidal – ziaristă din Chile, ziarul „EL SIGLO”. Spunea: „Nu ne mai săturăm să admirăm variatul şi bogatul artizanat românesc!”

         Richard Chandwsky – ziarist japonez.

         Stavdis Iancu Consilier grec din Atena.

         Delegaţia de profesori universitari de la „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca.

         Roggen Kamper din Dortmund, RFG.

Delegaţia de partid din regiunea Cottbus-RDG.

         Marci Phelan – din California SUA care a exclamat: -Ce am văzut este formidabil”.

         Sabin Bălaşa – pictor român: „Fericit să cunosc aceste noi realităţi ale acestor bătrâne meleaguri. Doresc din inimă tuturor truditorilor pentru frumos, din această unitate de artă populară de excepţie, sănătate şi fericire.”

         Ilie Purcariu scrie în revista FLACĂRA din 20 martie 1980 articolul „O adevărată Academie a artelor populare”

 

         Diplome şi distincţii.

 

         Titlul de „COOPERATIVA FRUNTAŞĂ PE ŢARĂ” (pe ramura – artă populară şi meşteşuguri artistice) în anii 1966, 1975, 1978

         Titlul de „COOPERATIVĂ EVIDENŢIATĂ PE ŢARĂ” în anii 1963, 1974

         Titlul de „COOPERATIVĂ FRUNTAŞĂ PE UJCM” în anii 1966, 1970, 1971, 1977, 1979.

         Titlul de „COOPERATIVĂ EVIDENŢIATĂ PE UNIUNE” în anii 1974, 1977.

 

         Date statistice privind dezvoltarea cooperativei.

 

         În anul 1950, nu a avut sarcină de plan.

         În anul 1951 s-a primit o sarcină de plan de 19.300 mii lei în valori nestabilizate. S-a realizat 16.226

         Perioada cea mai fertilă din cei 30 de ani de existenţă a cooperativei este cea din ultimii 15 ani (1965-1980). Spre exemplu:

Indicatorii

Plan anul 1980

1980 faţă de 1965

Creşteri

Producţia valorică în medie pe an

Producţia marfă mii lei

94,0

9,4 ori

6.300

Prestări servicii către populaţie – mii lei

7,0

15,9 ori

500

Livrări fondul pieţii – mii lei

89,0

11,9 ori

5.900

Exportul – în mii lei valută

2.440

19,8 ori

165

 

         De al 6.250 mp. de ţesături bumbac cât se executau în anul 1971 s-a ajuns în anul 1980 la peste 70,0 mii mp. de ţesături cu alesături, care se execută cu munca la domiciliu în 11 puncte de primire-predare, organizate şi peste 37 sate componente din zona de nord a judeţului Gorj, la care participă peste 1580 femei începând cu vârsta de 16 până la 57-60 ani şi chiar mai în vârstă. În rândul acestor cooperatoare sau descoperit nenumărate talente în domeniul arte populare, al ţesutului. (Ex. Băbău Silvia, Poenaru Cristina, Nistor Polina, etc …………………..)

         Cele mai eficiente realizări în arta ţesutului au fost şi sunt cunoscute în localităţile: Tismana, cu satele: Pocruia, Topeşti, Vânăta, localităţile Padeş, Motru Sec, Godineşti, Leleşti, Câlnic, Pociovaliştea.

         În cadrul aceloraşi puncte de lucru se mai execută şi ţesături din lână: vâlnice (fote) etc.

         Ţesătura din lână cuprinde în cadrul cooperativei o dezvoltare deosebită. Covoarele care se executau în anul 1951 în suprafaţă de numai 650 mp., în anul 1980 producţia s-a ridicat la peste 14.000 mp. din care aproape 11.000 de covor românesc (oltenesc)

         Execuţia produselor de artă populară la domiciliu, a însemnat în decursul anilor de existenţă un sistem de muncă care să asigure condiţii pentru realizarea unei producţii cu cheltuieli mai reduse, prezentând posibilităţi largi de a antrena în activitatea organizată numeroasă forţă de muncă feminină în special în zonele amintite.

        

         Prezenţa femeilor în activitatea cooperativei.

         87% din efectivul total la 31 dec. 1979.

         Acest fapt ilustrează posibilităţile largi de manifestare a capacităţii şi forţei de muncă a femeii.

         Sistemul de muncă  la domiciliu asigurând femeii – în acelaşi timp – posibilitatea de a-şi îndeplini cu mai multă uşurinţă şi rolul social în familie.

 

Anul 1969. Şedinţă a cooperatorilor la Căminul Cultural Tismana.

La masă, o comisie de lucru formată din: I. Brandiburu, Vali Croitoru şi I. Viloiu

 

         Beneficiari

 

         Formaţii artistice ţi mari ansambluri ca: „Ciocârlia”, „Alunelul”, „Cindrelul”, Formaţia de dansuri şi cântece a Consiliului Central al Sindicatelor, numeroase case de cultură şi formaţii artistice, ansamblul de cântece şi dansuri al UTC-ului.

         Mari magazine cu profil de artă populară din Bucureşti şi alte mari oraşe ale ţării: „Romarta”, „Bucureşti”, „Romartizana”, „Arta populară”, principalele magazine de pe litoralul Mării Negre, din oraşele patriei: Timişoara, Braşov, Cluj, etc.

         Toate unităţile de desfacere din sustemul Uniunilor Judeţene.

         Toate unităţile principale din MIU şi CENTROCOOP.

         Diverse case de cultură, sindicate, formaţiuni artistice din unităţi socialiste, uzine şi fabrici.

 

 

         Scrisori, impresii şi declaraţii

 

         Consiliul de Stat al RSR

 

         Scrisoarea din septembrie 1973.

         Tovarăşe Preşedinte,

         Pentru contribuţia deosebită, adusă la pregătirea acţiunilor de reprezentare, prin executarea unor obiecte de artă populară, de mare fineţe şi rafinament artistic, destinate a fi oferite din parte conducerii de partid şi de stat, cu prilejul vizitelor oficiale efectuate în străinătate în cursul anilor 1972 şi 1973, precum şi cu prilejul vizitelor unor conducători de partid şi de stata în ţara noastră, transmitem pe această cale calde felicitări şi mulţumiri colectivelor de salariaţi din cooperativa Arta Casnică.

         Obiectele de artizanat executate de colectivele sus-menţionate, de bună calitate, lucrate cu grijă şi simţ artistic, au contribuit din plin la popularizarea artei noastre populare şi totodată la creşterea prestigiului statului nostru peste hotarele ţării.

         Vă rugăm să transmiteţi mulţumirile conducerii de stat, colectivelor de salariaţi ale cooperativelor meşteşugăreşti Tismana.

 

         Direcţia de artă populară şi meşteşuguri artistice.

 

         Prin reprezentanţii săi din „NEW-YORK” SUA. „Pentru contribuţia dvs, la deosebitul succes de care se bucură aici la New-York, produsele de artizanat, vă transmitem felicitări.”

 

         14.IX.1969 – Paris. CRISTIAN – Conducătorul Ansamblului „Pandelaşul” Constanţa: „…… produsele de artizanat, costumele populare executate de dvs. au făcut furori peste hotare, aici la Paris şi în Spania…”

 

         Intreprinderea de vagoane Caracal. „Pentru promptitudinea cu care Dvs. aţi onorat comanda noastră, pentru măiestria cu acre au fost executate aceste costume, vă rugăm să primiţi din partea noastră cele mai călduroase felicitări, rugându-vă pe această cale să le transmiteţi prin Dvs, şi lucrătorilor artişti care le-au executat.

 

         Comitetul de Cultură şi Artă al judeţului Dolj. „Festivalul şi concursul cântecului popular românesc ”Maria Tănase” desfăşurat la Craiova în anul jubiliar al celei de a XXV-a aniversări a eliberării României, a constituit un prilej de trecere în revistă a comorilor folclorului muzical din toate colţurile ţării, contribuind la descoperirea şi afirmarea unor valoroase talente din rândul artiştilor amatori.

         Apreciind că reuşita acestei manifestări artistice de înaltă ţinută, se datoreşte în bună parte şi sprijinului entuziast acordat de Dvs. comisiei de organizare, pe toată durata desfăşurării festivalului, vă mulţumim călduros, făcându-vă părtaşul bucuriei noastre.

         Preşedinte,

         Prof. Florea Firan

 

         DR. N. Mihai – medic primar

         „…. îmi exprim admiraţia faţă de măiestria şi deosebitul bun gust ce-l reprezintă arta Dvs. Aş vrea să vă mărturisesc că oamenii cunoscători,slujitori pe ogorul artelor în cluj si-au exprimat aceeiaşi admiraţie.

         Vă urez imaginaţie şi bogată inspiraţie, pentru o grandioasă victorie în prosperitatea unităţii pe care o conduceţi, într-o eventuală confruntaere internaţională…”

Intocmit,

Dan Chiţiba


 

UJCM GORJ

         Cooperativa „Arta Casnică” TISMANA

BURTEA TRAIAN – PREŞEDINTE

 2. Activitatea de artă populară şi artizanat

(cusături şi alesături)

Raport întocmit de Traian Burtea preşedintele cooperativei  în anul 1980.

 

NOTĂ. Păstrăm raportul aşa cum a fost redactat. Pentru viitor, pentru istorici, acesta este un document. În vremurile dictaturii comuniste, osanalele care se ridicau lui Ceauşescu erau obligatorii în orice discurs. Ele nu diminuează nici munca ţesătoarelor, nici prestigiul cooperativei nici a conducerii ei.

 

         Zona Olteniei, judeţul Gorj, este beneficiarul unei producţii artizanale abundente şi de o rară frumuseţe care se distinge prin caracteristici şi trăsături specifice în care se îmbină cu măiestrie elementele de folclor şi îndemânare a creatorilor populari, cadru care a permis organizarea şi valorificarea acestei tradiţii, prin cooperativa „Arta Casnică” din Tismana.

         Producţia de artizanat a cunoscut o dezvoltare deosebită; în prezent valoarea acesteia depăşind 75 milioane lei din care peste 20% este destinată exportului, în cele peste 12 ţări din patru continente.

         Conştienţi de sarcinile ce ne-au revenit din documentele Congresului al XI-lea şi al XII-lea al Partidului Comunist Român, ne-am mobilizat şi am creat posibilitatea sporirii potenţialului economic al cooperativei noastre, realizând pe perioada celor 4 ani şi 5 luni din acest cincinal un spor de producţie de peste 55,2 mil. lei.

         Valorificând mai superior tezaurul folcloric, am reuşit să mărim gama de produse de artă populară şi artizanat şi am obţinut până în prezent numai în cincinalul actual un spor de produse peste plan care au fost livrate la export în valoare aproape de 1,1 mil. lei valută. Aş dori să subliniez cu această ocazie avantajele mari şi eficienţa sporită pe care le oferă munca la domiciliu, producând valori materiale cu cheltuieli minime, dându-ne totodată un larg câmp de creaţie şi de inspiraţie cooperatoarelor şi cooperatorilor noştri.

         Convinşi de justeţea sarcinilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Secretar General al Partidului Comunist Român, cu privire la aplicarea noului mecanism economico-financiar, informez consfătuirea noastră că prin măsurile aplicate de noi cooperativa „Arta Casnică” Tismana este autofinanţată încă din anul 1977.

         Raportez că pe cele 5 luni ale acestui an am obţinut o producţie de peste 42% numai cu munca la domiciliu. Acţiunea de valorificare şi de cooptare a forţei de muncă se desfăşoară din plin şi în acest an.

         Am luat măsuri pentru ca începând cu anul 1981 să fie înfiinţată o nouă cooperativă în zona Novaci care va valorifica folclorul specific acestei zone.

         Parte integrantă a activităţii de artă populară şi artizanat o reprezintă activitatea de ţesături şi cusături cu motive naţionale. În acest domeniu am reuşit să atragem peste 1500 de femei care cu acul, cu războiul strămoşesc, şi cu spata, fără consum de energie electrică sau alte investiţii, acestea îndrumate şi organizate în peste 35 centre de primire-predare şi 108 sate ale judeţului Gorj, realizează o producţie anuală de peste 45 mil. lei din care destinate exportului aproape 1,2 mil lei valută.

         Referindu-mă la modul în care cooperativa Arta Casnică Tismana din judeţul Gorj şi-a realizat planul pe cele 5 luni ale acestui an, raportez că exportul a fost depăşit pe total şi pe relaţii, acesta fiind în exclusivitate artă populară şi artizanat.

Măsurile pe care le-am întreprins până  în prezent şi pe care le vom lua în continuare vor conduce la obţinerea unor rezultate mai bune, astfel că preliminăm îndeplinirea şi depăşirea exportului atât pe semestrul I şi pe întreg anul 1980, având în vedere şi sarcinile suplimentare pe care le-am însuşit. De asemenea doresc să informez consfătuirea că am luat o serie de măsuri încă de pe acum cu privire la pregătirea în bune condiţiuni a producţiei destinată exportului pentru anul 1981.

Din aceste măsuri exemplificăm câteva şi anume:

-          diversitatea gamei de produse de artă populară şi artizanat, sporind numărul acestora cu peste 120 de noi modele.

-          organizarea de expoziţii de ţesături cu alesături şi cusături cu motive naţionale în centrele de predare-primire care să creeze pe de o parte satisfacţia morală a artizanelor cât şi trezirea interesului pentru nou, în arta populară şi artizanat.

-          popularizarea lucrătoarelor care obţin cele mai bune rezultate privind descoperirea celor mai autentice şi vechi modele din lada de zestre a vechilor artizani şi care au creat produse de cea mai bună calitate.

-          recrutarea în continuare a forţei de muncă din rândul femeilor şi calificarea acestora în specificul artei populare şi artizanat.

În încheiere tovarăşi permiteţi-mi să fac următoarele propuneri:

-          având în vedere că în activitatea de export, acoperirea cu comenzi la artizanatul textil în cadrul căreia deţine ponderea activitatea de ţesături cu alesături şi cusături cu motive naţionale, nu este acoperit la nivelul posibilităţilor de care dispunem, propunem să fie luate măsuri la nivel central pentru găsirea unor soluţii, căi şi metode care să conducă la înviorarea accentuată a acestui domeniu de activitate.

De asemenea propun să fie luate măsuri la nivel central pentru dezvoltarea producţiei de pânză necesară artizanatului textil care este tot mai mult solicitată în zilele noastre, atât pe piaţa internă cât şi externă.

-.-.-.-

A mai fost adăugat, scris de mână: „În încheiere tovarăşi, permiteţi-mi să fac următoarele propuneri:- Propun ca la nivel central, ca la discuţii cu partenerii străini să ia parte tov. de specialitate din cooperativele producătoare, de asemenea mai propunem ca vizionarea târgurilor la care expunem produsele de artă populară şi artizanat să fie trimişi reprezentanţi care considerăm că ar fi nu numai locul unor tratative ci un schimb de experienţă.

Propun  aceasta datorită faptului că partenerii străini mai aduc modificări la unele produse ce noi le prezentăm la diferite …. ca: dimensiuni, colorit, materie primă etc. … luând parte la tratative … mai uşor ne descurcăm noi cei din cooperative care participăm activ la procesul de producţie.” (punctele reprezintă cuvinte indescifrabile)


Autor site:

Profesor Nicu N. Tomoniu, fondator – Fundaţia Tismana

Presedintele comisiei de specialitate a Consiliului Local Tismana intre anii 2000-2008

Site pentru promovarea artizanatului nostru în lume.




 

Comisia acuză Rusia de crime împotriva umanității în Ucraina

  ONU: Comisia acuză Rusia de crime împotriva umanității în Ucraina Articol de Africanews • 7 p.m. • Timp de citire: 1 min Sputnik--- Rusia ...